Mâncarea a devenit un confort pentru anumite persoane. Majoritatea oamenilor ajung, de asemenea, să mănânce mult mai mult decât de obicei în anumite situații. Totuşi, o persoană cu tulburare de alimentaţie excesivă are o relaţie diferită cu mâncarea. Iată mai jos ce probleme de sănătate ascunde alimentaţia compulsivă şi cum poate fi tratată.
Reclamă
Persoanele care au o tulburare de alimentaţie au o relaţie diferită cu mâncarea. Simt că și-au pierdut controlul asupra cantității de mâncare și nu se pot opri, chiar și atunci când senzația de sațietate le oferă stări de disconfort.
Pentru persoanele cu tulburare de alimentație excesivă, mâncarea poate oferi sentimente de calm sau confort. Dar excesul poate avea efectul opus, provocând anxietate, vinovăție și suferință. Mulți oameni care mănâncă în exces sunt supraponderali. Din păcate, chiar și cei cu o greutate normală pot avea tulburări de alimentație.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
Ce probleme de sănătate ascunde alimentaţia compulsivă: semne și simptome
Cei care mănâncă în exces de obicei sunt destul de nemulțumiți de greutatea lor și se simt deprimați. De asemenea, o astfel de tulburare apare atunci când o persoană:
- mănâncă repede multă mâncare;
- ascunde recipientele cu alimente sau ambalaje în camera proprie;
- are fluctuaţii mari de greutate;
- sare peste mese, mănâncă la ore neobişnuite (cum ar fi noaptea târziu) şi mănâncă singură;
- are un istoric de alimentaţie compulsivă ca răspuns la stresul emoţional (cum ar fi conflictele familiale, respingerea colegilor sau se confruntă cu probleme şcolare).
Persoanele care au o alimentaţie excesivă pot simţi de asemenea semnele comune ale multor tulburări de alimentaţie, cum ar fi depresia, anxietatea, vinovăția sau rușinea. În stadiu avansat, astfel de probleme pot cauza pierderea interesului sau dorinţa de a evita mersul la şcoală, la serviciu sau în oraş cu prietenii, din cauza problemelor de alimentaţie excesivă care duc la modificări semnificative ale greutăţii corporale.
Reclamă
Când copiii sau adolescenții mănâncă în exces, părinții își pot da seama de problemă atunci când cantități mari de alimente lipsesc din cămară sau frigider. Mâncarea excesivă este diferită de bulimie, o altă tulburare de alimentație. Persoanele care suferă de bulimie mănâncă în exces, dar încearcă să reducă supraalimentarea prin vărsături, laxative sau exerciții fizice excesive pentru a pierde în greutate.
Ce cauzează alimentaţia compulsivă
Cauza exactă a tulburării de alimentație compulsivă nu este cunoscută. Specialiștii spun că cel mai probabil se întâmplă din cauza unei combinații de factori precum moștenirea genetică, obiceiurile alimentare din familie, emoții și comportamente. Unii oameni folosesc mâncarea ca o modalitate de a se calma sau de a face față momentelor dificile.
Persoanele cu tulburare de alimentație excesivă sunt mai susceptibile de a avea alte probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresia, anxietatea, tulburarea de stres posttraumatic (PTSD) și ADHD.
Reclamă
Este greu de știut câți oameni suferă de o tulburare de alimentaţie. Din cauza faptului că se simt adesea vinovați sau jenați de obiceiul de a mânca fără control, multe persoane nu vorbesc despre asta. De cele mai multe ori nici nu primesc ajutorul necesar, la timp.
Cum este diagnosticată alimentația compulsivă
Dacă un medic crede că un copil sau un adolescent ar putea avea o tulburare de alimentație excesivă, va pune o mulțime de întrebări despre istoricul medical și despre obiceiurile sale alimentare. Medicul va întreba, de asemenea, despre istoricul familiei, despre tiparele de alimentație în familie și despre problemele emoționale.
După mai multe analize, medicul poate recomanda câteva teste de laborator pentru a verifica problemele de sănătate legate de creșterea în greutate. Doar așa se pot depista afecțiuni ca hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat, apneea obstructivă sau diabetul.
Pentru a diagnostica tulburarea de alimentație excesivă, medicii și specialiştii din domeniul sănătății mintale vor caută semne precum:
- consumul excesiv de mâncare;
- lipsa de control asupra alimentaţiei;
- mâncatul rapid;
- mâncatul până la o stare de disconfort;
- mâncatul în momente în care persoana nu simte nevoia de a mânca;
- mâncatul în secret.
Cum este tratată alimentația compulsivă
Persoanele cu tulburări excesive trebuie supravegheate de o echipă formată dintr-un medic, un dietetician și un terapeut. Tratamentul include consiliere nutrițională, îngrijire medicală și terapie, fie că e vorba despre terapie individuală sau de grup, alături de familie. Medicul poate prescrie medicamente pentru a trata problemele de sănătate mintală legate de alimentația excesivă. Printre cele mai comune se numără anxietatea ori depresia.
Poate fi greu pentru cineva care mănâncă în exces să solicite ajutor. De cele mai multe ori, oamenii se simt jenați din cauza surplusului de kilograme. Mulți adolescenți nu primesc tratament pentru alimentație excesivă decât atunci când ajung la o vârstă înaintată. Totuşi, obținerea ajutorului din timp face ca o persoană să evite problemele de sănătate legate de creșterea în greutate de-a lungul întregii vieţi.
Doctorul Mihail Pautov l-a avut ca invitat în emisiunea Medicool pe psihoterapeutul Mihai Albu și pe specialistul în nutriție Carmen Brumă. Aceștia au vorbit despre mâncatul compulsiv. Află ce spun specialiștii despre mâncatul compulsiv din materialul video de mai jos.
Ai aici toate edițiile sezonului 4 MediCOOL, emisiune difuzată de Antena 1 și disponibilă online exclusiv în AntenaPLAY.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
