Durerea de cap și starea de rău specifice migrenelor sunt precedate de anumite semne de avertizare care apar cu o zi înainte, potrivit unui studiu. Dacă le identifici, poți lua măsuri pentru a preveni migrena sau, cel puțin, pentru a reduce severitatea simptomelor. Citește în continuare despre cele două semne care anunță migrenele.
Considerată adesea o simplă durere de cap, migrena este o afecțiune complexă. Spre deosebire de durerile de cap comune, migrenele provoacă și alte simptome decât cele din sfera neurologică: greață sau vărsături, sensibilitate crescută la lumină, sunete sau anumite mirosuri și o stare generală de rău.
Durerea de cap specifică migrenelor este adesea severă și interferează cu activitățile cotidiene normale. Mulți dintre cei afectați de ea au nevoie de odihnă într-un mediu liniștit până la dispariția simptomelor. Un singur episod sau atac dureros poate dura chiar și câteva zile. De multe ori, aceste episoade sunt recurente. Ele pot apărea cu o frecvență de la câteva pe săptămână și până la câteva pe an.
Semne care anunță migrenele
Există unele strategii și tratamente care pot ajuta la prevenirea migrenelor sau, cel puțin, la reducerea intensității lor. Pentru a lua măsuri, condiția este ca ele să fie „anunțate” înainte de a se declanșa, iar cercetătorii au identificat recent anumite semnale de avertizare.
Schimbările în calitatea somnului și în nivelul de energie în ziua anterioară sunt două semne care anunță migrenele, potrivit unui studiu publicat în revista medicală Neurology. O echipă de cercetători coordonată de dr. Kathleen Merikangas, de la de la Institutul Național de Sănătate Mintală din Statele Unite, au monitorizat simptomele a 477 de persoane pe o perioadă de două săptămâni.
Calitatea somnului și nivelul de energie sunt indicatori importanți ai unui atac de migrenă în ziua următoare, au descoperit autorii studiului. Participanții care au avut o calitate slabă a somnului și o energie scăzută într-o zi aveau un risc mai mare să se confrunte cu migrene a doua zi dimineața, arată datele. O creștere a energiei și un nivel de stres mai mare decât în mod obișnuit prevesteau că o migrenă ar apărea mai târziu a doua zi.
„Acesta este un studiu foarte interesant datorită faptulu că este bine realizat, detaliat de mari dimensiuni”, a declarat pentru CNN Health dr. Stewart Tepper, vicepreședinte al New England Institute for Neurology and Headache, din SUA. Tepper nu a fost implicat în cercetare.
Alte semne care anunță migrenele
Migrenele pot evolua în patru stadii sau etape: prodrom, aură, atac și postdrom. Nu toți cei care se confruntă cu migrene parcurg toate aceste stadii. În primul dintre ele, pot să apară câteva semne subtile care anunță atacul de migrenă, conform medicilor Mayo Clinic.
Cu una sau două zile înainte de o migrenă, s-ar putea să observi unele schimbări fizice și comportamentale precum:
- constipație;
- schimbări de dispoziție, de la depresie la euforie;
- pofte alimentare;
- înțepenirea gâtului;
- urinări mai dese;
- retenție de lichide;
- căscat frecvent.
Înainte, dar și după declanșarea migrenei, poți experimenta și o serie de simptome cunoscute ca aură, care includ:
- tulburări de vedere: fulgere luminoase, vedere punctată, pete în câmpul vizual, etc.;
- modificări temporare ale simțurilor olfactiv, gustativ și tactil;
- tulburări de vorbire: dificultăți în exprimare sau de înțelegere a vorbirii;
- confuzie, dificultăți de concentrare sau alte tulburări cognitive temporare;
- amorțeli sau slăbiciune musculară.
Migrenele cu aură sunt mai puțin frecvente decât cele fără aură.
Cum poți preveni migrenele
Dacă știi când va apărea o migrenă, poți lua unele măsuri pentru a preveni sau a reduce intensitatea durerii și altor simptome neplăcute. „Dacă putem identifica anumite lucruri legate de mediu pe care oamenii le pot schimba, atunci ne-am dori să fim capabili să prevenim atacul încă de la început. Dacă putem face asta cu intervenții comportamentale, atunci s-ar putea să le putem preveni fie prin odihnă pentru a compensa lipsa de somn, fie prin alte intervenții care ar împiedica utilizarea medicamentelor”, a spus dr. Kathleen Merikangas, coordonatorul studiului amintit.
Alte intervenții comportamentale recomandate de American Migraine Foundation pot fi:
- Exercițiile fizice. Studiile susțin că 30-50 de minute de activitate aerobică de intensitate moderată, practicate în trei-cinci zile din săptămână, pot aajuta la gestionarea migrenelor;
- Mesele regulate. Medicii recomandă persoanelor predispuse la migrene o rutină a meselor pe parcursul zilei și evitarea posturilor alimentare pentru a menține constant nivelul glicemiei;
- Hidratarea. La unele persoane, consumul redus de lichide este un factor care contribuie la declanșarea migrenelor prin dezechilibrul electrolitic pe care îl provoacă. Consumul de băuturi cu electroliți poate fi util în prevenirea dureriii de cap;
- Evitarea factorilor declanșatori sau agravanți. Nu toate persoanele care suferă de miregene cronice au o sensibilitate la anumite alimente sau băuturi, dar, în cazul unora, poate funcționa evitarea vinului roșu și a cofeinei;
- Gestionarea stresului. Pentru mulți oameni, stresul este un factor declanșator al migrenelor. El afectează nivelul unor neurotransmițători implicați în reglarea durerii și a stării de spirit, provoacă tensiune musculară și modifică obiceiurile alimentare și de somn.
Cu toate acestea, schimbările comportamentale nu pot preveni întotdeauna un atac de migrenă, spune dr. Stewart Tepper. Pentru a împiedica instalarea durerii, specialistul recomandă administrarea de medicamente preventiv.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
