Zahărul din mesteacăn, cunoscut și sub numele de xilitol, este unul dintre cei mai populari înlocuitori ai zahărului de masă. El seamănă la aspect și la gust cu zahărul, iar studiile arată că ar avea și unele efecte benefice pentru sănătate. Află care sunt acestea, dar și ce contraindicații are xilitolul.
Reclamă
Xilitolul a fost descoperit pentru prima dată în secolul al XIX-lea în Finlanda și a fost produs la scară industrială începând cu anii 1930. Inițial, el era utilizat ca îndulcitor pentru diabetici și ca alternativă la zahărul de masă (sucroza) în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când accesul la zahăr era limitat.
Ulterior, zahărul din mesteacăn s-a bucurat de o popularitate tot mai mare la nivel global. În prezent, el este unul dintre îndulcitorii cei mai folosiți în industria alimentară ca înlocuitor al zahărului.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
Ce este zahărul din mesteacăn
Zahărul din mesteacăn se găsește în mod natural sub forma unui zahăr simplu numit xiloză în fibrele unor legume și fructe, în scoarța unor copaci cum este mesteacănul și în cocenii de porumb.
Pentru producția comercială, scoarța mesteacănului este materia primă preferată, dar poate fi obținut și din porumb sau din lemn de esență tare, potrivit informațiilor publicate de InfoCons, organizație non-guvernamentală de protecție a consumatorilor.
Reclamă
După extragere, xiloza supusă unui proces de hidroliză prin care este descompusă într-un amestec lichid. Apoi, ea este fermentată în prezența unor bacterii sau drojdii și convertită în xilitol. După această etapă, xilitolul este purificat și rafinat pentru a îndepărta impuritățile și a obține cristalele albe – forma sub care se găsește în magazine.
Zahărul din mesteacăn face parte din categoria poliolilor, numiți și zaharuri alcoolice sau alcooli naturali ai zahărului. Aceștia sunt clasificați ca îndulcitori naturali, dar nu conțin alcool, așa cum sugerează numele. Din categoria poliolilor fac parte și sorbitolul, eritritolul, manitolul și lactitolul.
Indicele glicemic al xilitolului și numărul de calorii
Zahărul din mesteacăn sau xilitolul arată și are gust de zahăr obișnuit, dar aduce în organism doar 40% din caloriile lui. Conținutul de calorii este de 2,4 calorii pe gram, comparativ cu 4 calorii pe gram, cât are zahărul alb.
Reclamă
Indicele glicemic al xilitolului este 12, fiind încadrat în categoria alimentelor cu indice glicemic redus. Prin comparație, zahărul alb are indicele glicemic 65. Indicele glicemic este o măsură a vitezei cu care carbohidrații cresc nivelul glicemiei în sânge după consum. Valoarea maximă de referință este a glucozei, care are indicele glicemic 100. Alimentele cu indice glicemic redus au valori ale acestui indice mai mici de 55. Consumul lor poate ajuta la menținerea unui nivel constant de energie și la gestionarea glicemiei.
Beneficiile xilitolului
Pentru că este supus unui proces de rafinare, zahărul din mesteacăn nu conține vitamine, minerale sau proteine. Cu toate acestea, el aduce câteva beneficii pentru sănătatea metabolică, dar și pentru dinți, oase sau
Iată care sunt beneficiile dovedite ale acestui îndulcitor natural:
Este indicat în diabet și în slăbit
Pentru că se metabolizează mult mai încet decât zahărul obișnuit, impactul xilitolului asupra glicemiei și insulinei este neglijabil, conform studiilor. De aceea, xilitolul este o alternativă sănătoasă la zahărul obișnuit pentru persoanele cu diabet zaharat sau cu prediabet. De asemenea, poate fi folosit și de către persoanele care doresc să reducă aportul caloric și să scadă în greutate.
Previne cariile
Consumul regulat de xilitol a fost asociat în studii cu reducerea riscului de carii dentare, deoarece nu poate fi metabolizat de bacteriile din cavitatea orală care cauzează carii. Înlocuirea zahărului cu xilitol reduce combustibilul disponibil pentru bacteriile dăunătoare.
Cu alte cuvinte, acest îndulcitor „înfometează” bacteriile din cavitatea orală și previne formarea plăcii bacteriene care duce la formarea cariilor. Din acest motiv, el este utilizat ca ingredient în produse de îngrijire dentară precum pasta de dinți și apa de gură.
Previne osteoporoza
Zahărul din mesteacăn sau xilitolul poate lega ionii de calciu și crește absorbția acestui mineral în tractul digestiv. Studiile au arătat că acest îndulcitor are un efect de remineralizare a smalțului dentar, dar și a oaselor. El crește densitatea minerală osoasă și previne astfel osteoporoza. Această afecțiune crește fragilitatea oaselor și le face mai susceptibile la fracturi și fisuri.
Previne infecțiile urechii
Bacteriile care trăiesc în cavitatea orală pot ajunge să cauzeze și infecții ale urechii medii, o problemă frecventă la copii. Zahărul din mesteacăn poate „înfometa” unele dintre aceste bacterii, cum ar fi Streptococcus pneumoniae, prevenind astfel otita medie acută.
Potrivit unui studiu, utilizarea zilnică a gumei de mestecat îndulcite cu xilitol la copii cu otite recurente reduce cu 40% frecvența îmbolnăvirilor.
Previne infecțiile cu Candida albicans
Zahărul din mesteacăn acționează și împotriva infecțiilor cu Candida albicans. El reduce capacitatea acestei ciuperci de aderare la suprafețe, contribuind astfel la prevenirea candidozei orale, susține un studiu. Limitarea consumului de zaharuri precum fructoza și sucroza și înlocuirea lor cu xilitol sau sorbitol ar putea ajuta la controlul colonizării cavității orale cu Candida albicans.
La ce se poate folosi zahărul din mesteacăn
Xilitolul sau zahărul din mesteacăn este disponibil în magazine sub formă de pudră cu granulație mare, foarte asemănătoare zahărului tos. El este solubil și stabil la temperaturi ridicate, motive pentru care poate fi utilizat în alimentele tratate termic prin fierbere sau coacere.
Zahărul din mesteacăn este folosit în produse de cofetărie, patiserie, brutărie, la conservarea fructelor conservate, în cereale pentru micul dejun, în produse dietetice şi suplimente alimentare, în guma de mestecat și altele. Zahărul din mesteacăn nu poate fi utilizat, însă, în alimente care conţin drojdii, deoarece le distruge.
Ce efecte adverse și contraindicații are zahărul din mesteacăn
În general, xilitolul este considerat sigur pentru consumul uman, dar, la fel ca în cazul altor îndulcitori, trebuie utilizat cu măsură.
Poliolii, în general, trec nemodificați prin sistemul digestiv, dar sunt fermentați de bacterii în colon. Fermentarea generează gaze intestinale și poate provoca disconfort abdominal, balonare, flatulență și/sau diaree. El este contraindicat persoanelor cu tulburări intestinale precum sindromul intestinului iritabil sau colita ulcerativă. Pe produsele care conțin xilitol este obligatorie inscripţionarea „poate avea efect laxativ”, potrivit InfoCons.
Adulții fără probleme de sănătate tolerează ușor o cantitate de 10-30 de grame de xilitol pe zi, de preferat împărțită în mai multe doze mai mici, conform unui studiu. După ce organismul se obișnuiește cu zahărul din mesteacăn, se poate crește consumul până la 70 de grame pe zi fără efecte secundare.
Până în prezent, nu se cunosc interacțiuni ale xilitolului cu medicamentele și nici alte contraindicații.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
