Constipația: care sunt cauzele cele mai frecvente

Tranzitul intestinal lent și dificil este o problemă frecvent întâlnită la toate vârstele, de la bebeluși și până la vârstnici. Unul din 7 adulți și unul din 3 copii se va confrunta cu constipația la un moment dat, arată datele NHS, Serviciul Naţional de Sănătate britanic. 

De două ori mai multe femei decât bărbați suferă de această tulburare de tranzit intestinal. Ea este mai frecventă, de asemenea, la vârstnici și la gravide. 

Frecvența scaunelor diferă de la o persoană la alta, dar există un număr minim care definește un tranzit normal. Se poate spune despre o persoană că suferă de constipație dacă are mai puțin de trei scaune pe săptămână, potrivit medicilor de la Mayo Clinic. 

Ce simptome are constipația

Evacuarea rară și greoaie a conținutului intestinal care definește constipația poate fi o problemă pasageră sau poate persista câteva săptămâni sau mai mult, situație în care vorbim despre constipație cronică. Prin simptomele pe care le provoacă, ea afectează viața de zi cu zi a persoanelor care se confruntă cu ea.

Constipația se manifestă prin:

• mai puțin de 3 scaune pe săptămână;
• scaune tari, uscate și/sau fragmentate;
• dureri sau crampe abdominale; 
• efort, încordare excesivă în timpul tranzitului intestinal;
• dureri la nivelul rectului, ca urmare a efortului de a evacua materiile fecale sau din cauza scaunelor prea tari;
• senzație de blocaj la nivelul rectului care împiedică tranzitul intestinal;
• senzație de evacuare incompletă a materiilor fecale;
• nevoia de a interveni pentru golirea rectului prin aplicarea de presiune cu mâinile pe abdomen sau prin folosirea unui deget pentru a îndepărta materiile fecale din rect;
• flatulență;
• balonare.

Constipația cronică se definește prin prezența a două sau mai multe simptome dintre cele enumerate.

Ce cauzează constipația

Tulburările de tranzit intestinal sunt foarte adesea o consecință a stilului de viață modern, care ne-a modificat alimentația și activitățile fizice . Constipația poate fi cauzată de un dezechilibru alimentar, de sedentarism și de alte obiceiuri nesănătoase. Le detaliem în continuare:

Regimul dezechilibrat

Fibrele alimentare conținute de legume, fructe și cereale integrale stimulează tranzitul intestinal, ajută la deplasarea bolului alimentar și favorizează eliminarea scaunelor. Dieta modernă conține însă o cantitate redusă de fibre și alimente care produc constipație, cum sunt cele bogate în grăsimi animale.

Deshidratarea

O persoană care bea suficientă apă va avea o consistență moale a materiilor fecale. Hidratarea ajută, de asemenea, peristaltismul intestinal, mișcările de contracție ale intestinelor care împing alimentele de-a lungul tubului digestiv. Chiar și o deshidratare ușoară poate favoriza constipația. Hidratarea este o metodă simplă prin care poate fi prevenită constipația. 

Sedentarismul

Lipsa mișcării este un factor favorizant pentru constipație. Exercițiile fizice stimulează contracțiile musculaturii intestinale și accelerează astfel tranzitul intestinal. Ele antrenează, de asemenea, mușchii peretelui abdominal și diafragma, care au un rol important în evacuarea materiilor fecale din intestin. Exercițiile fizice pot fi o metodă eficient de tratament pentru constipație, arată o meta-analiză care a inclus 9 studii clinice cu 680 de participanți.

Mâncatul pe fugă

O cauză de constipație mai puțin conștientizată este obiceiul de a mânca în grabă. Ea favorizează masticația deficitară a alimentelor, care vor fi mai greu de digerat în tractul digestiv. Persoanele care au obiceiul să mănânce pe fugă se confruntă frecvent cu probleme precum constipația, balonarea și flatulența. 

Graba este și motivul pentru care multe persoane amână defecația la primele semne, iar aceasta este o altă cauză de problemele ale tranzitului intestinal. 

Dacă modificările alimentare și de stil de viață nu rezolvă constipația, poate fi vorba despre alte cauze care trebuie investigate:

Blocaje la nivelul colonului sau rectului

Anumite leziuni sau formațiuni care apar în colon sau la nivelul rectului pot să îngreuneze sau chiar să blocheze total tranzitul intestinal. Unele dintre aceste probleme sunt afecțiuni grave, care pun viața în pericol.

• fisuri anale;
• ocluzie intestinală (blocarea parțială sau totală a tranzitului intestinal în intestinul subțire sau în colon);
• cancer de colon;
• alte cancere abdominale care presează colonul;
• cancer rectal;
• rectocel – ieșirea țesutului rectal printr-o fisură în vagin, sub forma unei hernii.

Probleme neurologice

Câteva afecțiuni neurologice pot să afecteze nervii care determină musculatura intestinală și pe cea a rectului sa se contracte și să elimine materiile fecale.

Printre cele mai frecvente probleme neurologice se numără:  

• neuropatia autonomă, o afecțiune a nervilor care controlează funcțiile involuntare ale corpului, de la tensiunea arterială și până la transpirație, afectând inclusiv procesele de digestie și tranzitul intestinal;
• accidentul vascular cerebral;
• scleroza multiplă;
• boala Parkinson;
• traumatismele măduvei spinării.

Dezechilibrele unor hormoni

Constipația poate fi cauzată și de afecțiuni care perturbă echilibrul anumitor hormoni cu rol în echilibrarea fluidelor din corp. Bolile care pot duce la instalarea constipației prin acest mecanism sunt:

• diabetul;
• hiperparatiroidismul  – glandă paratiroidă hiperactivă, care produce în exces hormoni paratiroidieni; 
• hipotiroidismul, afecțiune în care tiroida nu produce suficienți hormoni.

Factori de risc pentru constipația cronică

Constipația poate avea multe alte cauze, de la anumite carențe nutriționale și până la intoleranțe alimentare. Iată care sunt cei mai frecvenți factori de risc:

• Stresul. Excesul de cortizol secretat de organism în situații de stres duce la apariția constipației;
• Flora intestinală dezechilibrată. Lipsa unor bacterii „bune“ din flora intestinală, în special lactobacili și bifidobacterii, încetinește tranzitul intestinal;
• Intoleranțele alimentare. Intoleranța la lactoză și la gluten favorizează constipația;
• Sindromul de intestin iritabil. În această afecțiune inflamatorie, episoadele diareice alternează cu perioade de constipație;
• „Bila leneșă”. Bila, lichidul produs de ficat și depozitat temporar în vezica biliară, ajută la emulsionarea grăsimilor, care au un rol important în tranzitul intestinal. Dischinezia biliară („bila leneșă”), afecțiunea care afectează eliminarea bilei, duce la stagnarea alimentelor în tractul digestiv, favorizând astfel constipația;
• Anumite medicamente. Antiacidele, antidepresivele, antihistaminicele, unele medicamente antihipertensive, suplimentele cu calciu și cele cu fier pot cauza constipație. 

Când devine alarmantă constipația

Există câteva semne și simptome care trebuie să te trimită la medic pentru investigații, potrivit specialiștilor NHS:

• sângerări rectale;
• pierdere nejustificată în greutate;
• oboseală persistentă;
• constipație care durează mai mult de 14 zile. 

Constipația însoțită de aceste simptome poate semnala probleme grave de sănătate, precum cancerul colorectal. De aceea, se recomandă un control medical și investigații în astfel de situații.

nformațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.