Mulți oameni experimentează senzația de balonare și nu este o problemă dacă apare numai ocazional. Însă, atunci când persistă, se agravează sau creează mult disconfort, ar trebui să investighezi cauza. Iată ce boli ascunde balonarea și cum pot fi diagnosticate.
Reclamă
Balonarea nu este alarmantă atâta vreme cât o resimțim doar ocazional sau cât nu produce mult disconfort. Acumularea excesivă de gaze în intestine este cauza cea mai frecventă a balonării. Procesele de digestie și fermentație din intestine produc gaze în mod fiziologic, dar o cantitate prea mare poate semnala o problemă.
În cele mai multe cazuri, balonarea este provocată de anumite alimente sau obiceiuri alimentare nesănătoase. Leguminoasele cum sunt fasolea și lintea, legumele crucifere cum sunt conopida și broccoli, lactatele, alimentele grase și cele foarte bogate în fibre produc o cantitate mai mare de gaze de fermentație.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
Senzația de balonare apare și după mesele bogate. Prea multe alimente consumate la o singură masă favorizează acumularea excesivă a gazelor în intestine. Când mâncăm sau bem lichide prea repede riscăm, de asemenea, să resimțim o senzație de balonare după masă. Este normal să înghițim o cantitate mică de aer când mâncăm, dar mâncatul rapid crește volumul de aer înghițit. La fel se întâmplă și atunci când mestecăm gumă sau fumăm. În cazul femeilor, balonarea apare în perioada menstruației, ca urmare a fluctuațiilor hormonale.
8 boli pe care le poate ascunde balonarea
Meteorismul abdominal, cum mai este numită acumularea de gaze în intestin, poate fi și simptomul unor afecțiuni medicale. Balonarea persistentă sau severă, care creează mult disconfort poate fi semnul unei probleme de sănătate care necesită investigații și tratament.
Reclamă
Trebuie să consulți un medic dacă balonarea:
- devine tot mai severă;
- persistă mai mult de o săptămână;
- provoacă durere constant;
- este însoțită și de alte simptome de boală, precum greața, voma, constipația sau diareea.
Iată ce boli ascunde balonarea, potrivit specialiștilor de la Johns Hopkins Medicine:
Reclamă
1. Constipația
Scaunele care stagnează în intestinul gros o perioadă mai lungă de timp fermentează și produc gaze în exces care provoacă senzație de balonare. În plus, acumularea fecalelor în colon produce o distensie a intestinului care accentuează senzația de balonare.
Constipația se definește printr-un număr mai mic de trei scaune pe săptămână, însă poți suferi de această tulburare de tranzit intestinal și dacă ai suficiente scaune, dar te confrunți cu:
- efort la defecație;
- eliminare incompletă a fecalelor;
- scaune tari și fragmentate;
- senzație de eliminare incompletă a scaunului.
2. Ce boli ascunde balonarea: sindromul colonului iritabil
Această afecțiune cronică a intestinului gros este una dintre cele mai frecvente boli digestive. Cunoscută și sub denumirea de sindromul intestinului iritabil, ea se manifestă prin balonare și alte câteva simptome digestive:
- dureri abdominale;
- modificări ale tranzitului intestinal (constipație, diaree sau o alternanță între cele două);
- flatulență ca urmare a producției excesive de gaze;
- senzație de golire incompletă a intestinului.
Cauzele exacte ale acestei afecțiuni nu sunt pe deplin înțelese, dar se consideră că mai mulți factori contribuie la apariția ei: sensibilitatea crescută a colonului, dezechilibrul florei intestinale, modificările mișcărilor musculare intestinale, o tulburare a sistemului nervos intestinal și u proces inflamator la nivelul intestinului.
3. Suprapopularea bacteriană a intestinului subţire
Majoritatea persoanelor sănătoase au relativ puține bacterii probiotice, fiziologice la nivelul intestinului subțire. La cele care au suferit intervenții chirurgicale intestinale și/sau sindromul colonului iritabil, intestinul subțire este suprapopulat cu bacterii care ajung la acest nivel din colon. Prin aceste mecanisme, se produce un dezechilibru care afectează procesele de digestie și absorbție.
SIBO, așa cum mai este denumită această problemă (acronim din engl. – Small Intestinal Bacterial Overgrowth), se manifestă prin:
- balonare;
- flatulență;
- dureri abdominale;
- diaree cronică.
4. Ce boli ascunde balonarea: gastrita
Inflamația mucoasei stomacului care definește gastrita este cauzată cel mai adesea de infecția cu bacteria Helicobacter pylori, dar și de administrarea unor medicamente precum antiinflamatoarele nesteroidiene, fumatul, consumul excesiv de alcool sau stresul intens.
Arsurile gastrice sunt simptomul distinctiv al gastritei, fiind cauzat de refluxul gastroesofagian. Boala se manifestă și prin:
- dureri abdominale;
- balonare și flatulență;
- greață și vărsături;
- senzație de sațietate precoce;
- lipsa poftei de mâncare;
- scădere în greutate.
5. Gastropareza
O cauză de balonare poate fi și o afecțiune numită gastropareză, în care mușchii stomacului nu funcționează corect. Contracțiile musculare de la nivelul stomacului sunt slabe sau inexistente, iar conținutul acestuia este golit cu întârziere în intestinul subțire.
Încetinirea sau blocarea procesului de golire a stomacului duce la acumularea alimentelor la acest nivel și la apariția unor simptome:
- balonare;
- senzație de plenitudine precoce, după consumul de unei cantități mici de mâncare;
- grețuri și vărsături frecvente;
- scăderea apetitului;
- scădere în greutate;
- arsuri gastrice/reflux gastroesofagian;
- disconfort în zona superioară a abdomenului.
6. Malabsorbţia carbohidraţilor
Multe persoane au dificultăți în a digera și absorbi anumiți carbohidrați (glucide), cel mai frecvent implicate fiind lactoza, fructoza, glutenul din grâu și din leguminoase (fasole, mazăre, năut).
Uneori, poate fi implicată o intoleranță la acești carbohidrați, așa cum este intoleranța la lactoză sau la gluten. Alteori, poate fi vorba doar despre o digestie mai dificilă a unor carbohidrați. Un specialist gastroenterolog te poate ajuta să identifici diferitele sensibilități alimentare.
Carbohidrații care nu sunt digerați în intestinul subțire ajung în colon, unde fermentează sub influența bacteriilor de la acest nivel și produc balonare, dureri abdominale, distensie abdominală și diaree. Simptomele variază în funcție de sensibilitatea individuală.
7. Ce boli ascunde balonarea: ocluziile intestinale
Balonarea poate fi cauzată și de afecțiuni grave,ccare necesită intervenție medicală imediată. Obstrucțiile intestinale sunt astfel de urgențe medicale. Blocarea parțială sau completă a intestinului subțire sau gros sau subțire împiedică trecerea normală a alimentelor prin tubul digestiv.
Ocluziile intestinale pot fi cauzate de:
- hernii strangulate – un organ sau un țesut care iese printr-o deschidere anormală în peretele abdominal;
- tumori;
- aderențe – țesut cicatricial format în abdomen în urma unor intervențiilor chirurgicale;
- ingestia unui corp străin;
- paralizia intestinală: încetinirea sau oprirea completă a contracțiilor intestinale.
8. Insuficiența pancreatică
Pancreasul produce enzime care fac posibilă descompunerea și absorbția corespunzătoare a alimentelor. Enzime digestive foarte importante produse de pancreas sunt lipaza (necesară pentru descompunerea grăsimilor), amilaza (descompune carbohidrații) și tripsina (pentru descompunerea proteinelor).
Insuficiența pancreatică apare atunci când pancreasul nu mai produce suficiente enzime necesare digestiei. Ea poate avea mai multe cauze:
- pancreatita cronică;
- fibroza chistică;
- tumorile pancreatice;
- îndepărtarea chirurgicală parțială sau totală a pancreasului.
Pe lângă balonare, insuficiența pancreatică se manifestă prin:
- diaree cronică;
- dureri abdominale;
- steatoree (scaune grase);
- pierdere inexplicabilă în greutate;
- malnutriție.
Cum se investighează cauzele balonării
O consultație la medicul gastroenterolog este primul pas în identificarea cauzelor balonării abdominale. În funcție de simptomele asociate și de examenul clinic al pacientului, specialistul va recomanda teste specifice pentru afecțiunea suspectată, astfel:
- Pentru sindromul de colon iritabil nu există teste speficice. Diagnosticul se bazează pe anumite criterii legate de prezența unor simptome cum sunt durerile abdominale, scaune modificate și altele. Medicul poate recomanda analize de sânge, teste de scaun sau investigații imagistice pentru a exclude alte cauze posibile ale simptomelor;
- Intoleranțele alimentare pot fi diagnosticate prin teste specifice. Laboratoarele medicale pun la dispoziție paneluri complexe, care testează intoleranța la câteva zeci sau sute de alimente;
- Pentru a identifica o posibilă suprapopulare a bacteriană a intestinului subţire (SIBO), se poate efectua un test respirator cu lactuloza sau glucoză. Cea mai mare acuratețe a diagnosticului o are cultura microbiană din lichid jejunal prelevat în cadrul unei endoscopii;
- Pentru diagnosticul gastritei, sunt recomandate analize pentru depistarea infecției cu Helicobacter pylori din probe de sânge sau din fecale sau o endoscopie digestivă pentru vizualizarea mucoasei stomacului și prelevarea de probe pentru examinări de laborator;
- Pentru diagnosticul gastroparezei, se recomandă teste de golire a stomacului, teste de motilitate gastrică și/sau endoscopie;
- Pentru diagnosticul ocluziilor intestinale, sunt necesare investigații cum ar fi ecografia, endoscopia, radiografia sau tomografia computerizată (CT) abdominală;
- Pentru diagnosticul insuficienței pancreatice, se efectuează teste de scaun pentru detectarea grăsimilor nedigerate și/sau teste de sânge pentru evaluarea enzimelor pancreatice.
Pentru a identifica mai ușor cauza balonării, notează într-un carnețel simptomele pe care le ai și posibilii factori declanșatori. Aceștia pot fi legați de alimentație, de modificări hormonale sau de stres.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
