Ai obiceiul să-ți scrâșnești dinții sau să-ți încleștezi maxilarul când ești stresat ori nervos? Ai putea suferi de bruxism, o problemă care deteriorează smalțul dinților și afectează aspectul danturii. Află ce cauzează bruxismul și cum se tratează.
Reclamă
Scrâșnitul dinților și încleștarea maxilarului sunt obiceiuri involuntare, pe care nu le conștientizăm. Cei mai mulți află că le au cu prilejul controalelor stomatologice, când medicul observă deteriorarea dinților.
Bruxismul poate apărea atât în copilărie, cât și la vârsta adultă, potrivit medicilor American Dental Association (ADA). Există două tipuri de bruxism: diurn și nocturn. Bruxismul diurn este mai frecvent la adulți. Cel nocturn afectează mai des copiii. El poate apărea chiar de la vârsta de 4 ani, dar este mai frecvent în intervalul de vârstă 10-14 ani.
Ce cauzează scrâșnitul dinților
Cauzele exacte ale acestei probleme nu sunt foarte clare, dar studiile au identificat câteva probleme mai frecvente în rândul celor care au obiceiul de a-și scrâșni dinții sau a-și încorda maxilarul. Astfel:
- Bruxismul diurn a fost corelat cu stresul și anxietatea;
- Bruxismul nocturn este adesea însoțit de tulburări de somn cum ar fi sforăitul și apneea (întreruperi ale respirației în somn). Mai mult de jumătate dintre copiii care suferă de apnee în somn au și bruxism, potrivit unui studiu.
- Unele medicamente pot să declanșeze bruxismul, în special anumite tratamente pentru afecțiuni psihiatrice precum unele antidepresivele;
- Consumul de băuturi cu cofeină și fumatul sunt factori de risc pentru bruxism, potrivit medicilor ADA;
- Bruxismul, mai ales cel nocturn, poate fi ereditar;
- Dinții aflați în erupție la copii sau tulburările de ocluzie (când dinții nu sunt aliniați corect) pot să cauzeze scrâșnitul dinților;
- Anumite afecțiuni cresc riscul de a dezvolta acest obicei: boala Parkinson, ADHD, refluxul gastroesofagian sau epilepsia;
- O lucrare protetică mai înaltă sau o obturație recentă poate duce la bruxism.
Ce simptome are bruxismul
Scrâșnitul sau frecarea dinților și încordarea maxilarului sunt obiceiuri pe care nu le conștientizăm, dar există câteva indicii pe care le poți urmări dacă bănuiești că ai această problemă. Ele sunt simptome, dar totodată și consecințe ale acestui obicei.
Poți suferi de bruxism dacă:
- smalțul dinților tăi este deteriorat;
- dinții sunt fisurați, ciobiți și/sau slăbiți;
- ai dureri de dinți (sensibilitate dentară) la rece și/sau la cald;
- ai dureri de maxilar sau maxilarul este încordat;
- maxilarul nu se mai deschide și închide complet;
- ai răni pe interiorul obrajilor;
- ai dureri de cap, mai ales la trezire, dimineața;
- ai dureri de urechi și/sau probleme de auz;
- ai un somn agitat noaptea;
- te trezești obosit dimineața și ești somnolent ziua;
- adormi cu dificultate.
Tocirea dinților, fisurile și fracturile dentare sunt consecințele imediate ale acestui obicei dăunător pentru sănătatea orală. Odată cu uzura prematură a dinților apar și durerile dentare și maxilare, alte două consecințe neplăcute pe care le provoacă bruxismul.
În timp, scrâșnitul afectează și țesutul care susține dinții, slăbindu-i din rădăcină. În consecință, bruxismul poate duce la modificarea formei și poziției dinților, iar în cazurile severe, el duce la pierderea dinților.
Află mai multe și despre cum îți poți repara dinții în doar 72 de ore, datorită tehnologiei.
Cum se tratează bruxismul
Tratamentul se stabilește în funcție de cauza bruxismului și de gradul de uzură al danturii. Astfel:
- Dacă bruxismul a modificat poziția dinților și a afectat ocluzia dentară (mușcătura), medicul stomatolog poate recomanda purtarea unui aparat dentar pentru a corecta ocluzia dezechilibrată.
- Pentru bruxismul nocturn, se recomandă purtarea unei gutiere – un mulaj personalizat al danturii confecționat din cauciuc moale. Gutiera împiedică frecarea dinților pe timpul nopții, previne distrugerea smalțului și slăbirea dinților.
- Dacă bruxismul a produs o deteriorare severă a smalțului, pot fi necesare coroane dentare pentru remodelarea dinților și refacerea poziției și mușcăturii corecte.
- Dacă se suspectează o tulburare de somn asociată bruxismului, se recomandă o consultație și investigații efectuate de un specialist în somnologie.
- Dacă se suspectează o altă afecțiune care a dus la apariția bruxismului, cum ar fi refluxul gastroesofagian, se recomandă investigarea și tratarea ei pentru a scăpa de scrâșnitul dinților.
- Dacă bruxismul este consecința unui stres intens sau anxietății, se recomandă controlul acestora prin tehnici de relaxare, meditație sau psihoterapie.
- În cazurile severe de bruxism, care nu răspund la alte intervenții terapeutice, se poate recurge la injectare de toxină botulinică în mușchii maseteri. Aceștia se află de o parte și de alta a maxilarului inferior și au un rol important în masticație. Toxina botulinică ajută la relaxarea lor, prevenind încleștarea involuntară.
Dacă suferi de bruxism, ar trebui să eviți consumul de cofeină și fumatul, mai ales înainte de a merge la culcare. Pentru a depista această problemă din timp, mergi periodic la stomatolog pentru controale de rutină.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
