Antena

Simptome de demență. Primele semne și evoluția lor

Oana Antonescu
Oana Antonescu
Publicat: 6 martie 2025, 08:22

În fiecare an, 10 milioane de oameni sunt diagnosticați cu demență la nivel global, iar estimările arată că numărul lor se va tripla până în 2050. Cu cât boala este depistată mai devreme, cu atât există șanse mai mari de a-i încetini progresia. Află care sunt primele semne și simptome de demență și cum evoluează boala. 

Reclamă

Peste 55 de milioane de oameni în întreaga lume trăiesc cu demență, iar acest număr se va dubla aproape la fiecare 20 de ani. În lipsa unor măsuri eficiente de prevenție, se estimează că această maladie va înregistra o creștere accelerată în următoarele decenii.

Numărul persoanelor diagnosticate cu demență ar putea ajunge ajunge la 139 de milioane de oameni în anul 2050, conform datelor Alzheimer’s Disease International, o federație internațională a asociațiilor de Alzheimer și demență din întreaga lume.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Primele semne de demență

Există peste 100 de tipuri de demență, dar boala Alzheimer este cea mai comună formă, reprezentând 60-70% din totalul cazurilor. Alte forme frecvente sunt demența vasculară, demența fronto-temporală, demența cu corpi Lewy și demența mixtă.

Fiecare persoană este unică și demența le afectează în moduri diferite. Nu există două persoane care să dezvolte exact aceleași simptome și în același mod. Personalitatea fiecăreia, starea generală de sănătate și situația socială sunt toți factori importanți în acest sens, susțin specialiștii Alzheimer’s Disease International. Diferitele tipuri de demență au manifestări variate, dar există asemănări între ele. 

Reclamă

Primele simptome de demență pot fi subtile și adesea trecute cu vederea. În stadiul incipient al bolii Alzheimer, persoanele afectate funcționează independent, conform Alzheimer’s Association. Acestea pot încă să conducă, să lucreze și să participe la activități sociale, dar pot observa că au scăpări de memorie, cum ar fi uitarea cuvintelor familiare sau a locului unde se află obiectele uzuale.

În stadiul incipient al demenței sau stadiul ușor, apar dificultăți în:

  • Găsirea cuvintelor sau numelor potrivite;
  • Amintirea numelor atunci când sunt prezentate persoane noi;
  • Îndeplinirea sarcinilor în mediul social sau profesional;
  • Amintirea informațiilor citite recent;
  • Pierderea sau plasarea greșită a unui obiect valoros;
  • Planificare sau organizare.

Persoanele afectate pot să nu conștientizeze aceste schimbări subtile, dar familia și prietenii apropiați din jur pot observa că devin mai uituce sau mai confuze. În acest stadiu, boala poate fi identificată folosind anumite instrumente de diagnostic.

Reclamă

Principalele simptome de demență

Demența este o boală neurodegenerativă în care neuronii se deteriorează și mor treptat. Memoria, gândirea și raționamentul sunt afectate progresiv. Simptomele sunt subtile în stadiul ușor, dar devin evidente în cel moderat. De obicei, acesta este cel mai lung și poate dura mulți ani.

În stadiul moderat, persoanele afectate pot încă să desfășoare activitățile zilnice, dar cu ajutor. Cele mai comune simptome de demență sunt:

  • Uitarea evenimentelor sau a istoricului personal;
  • Retragerea din situații sociale sau mentale provocatoare;
  • Incapacitatea de a-și aminti informații despre sine, cum ar fi adresa, numărul de telefon, liceul sau facultatea pe care au frecventat-o;
  • Confuzie cu privire la locul în care se află sau la ziua din săptămână;
  • Nevoie de ajutor pentru a alege îmbrăcămintea adecvată pentru sezon sau ocazie;
  • Dificultăți în controlul urinării și al defecației;
  • Modificări în programul de somn, cum ar fi somn în timpul zilei și agitație noaptea;
  • O tendință crescută de a rătăci și de a se pierde;
  • Schimbări de personalitate și comportament. Persoanele cu demență pot deveni suspicioase, temătoare sau anxioase, pot avea halucinații și pot dezvolta comportamente compulsive sau repetitive.

Ce se întâmplă pe măsură ce boala progresează

Ritmul de progresie a demenței variază. În medie, persoanele cu demență trăiesc între patru și opt ani după diagnostic, dar pot trăi chiar și până la 20 de ani.

În stadiul final al bolii, simptomele demenței sunt severe. Persoanele afectate își pierd capacitatea de a reacționa la mediul înconjurător, de a purta o conversație și, în cele din urmă, de a-și controla mișcările. Acestea pot încă să vorbească, dar comunicarea durerii devine dificilă. 

Pe măsură ce memoria și funcțiile cognitive continuă să se deterioreze, pot apărea schimbări majore de personalitate. Persoanele cu demență pot deveni complet dependente de cei din jur pentru a-și îndeplini nevoile de bază, cum ar fi hrana, igiena și mobilitatea.

În stadiul sever sau faza târzie a bolii, cele mai comune simptome de demență includ: 

  • Pierderea capacității de conștientizare a experiențelor recente și a mediului înconjurător;
  • Pierderea controlului asupra mișcărilor, inclusiv asupra mersului și, în cele din urmă, asupra înghițitului;
  • Dificultăți de comunicare;
  • Vulnerabilitate crescută la infecții, în special la pneumonie;
  • Nevoie permanentă de asistență pentru îngrijirea personală.

Pe măsură ce boala progresează, persoanele afectate nu mai sunt capabile să inițieze interacțiuni. Îngrijirile paliative pot fi de mare ajutor în această ultimă etapă a bolii Alzheimer și a altor tipuri de demență. Ele oferă confort atât pacienților, cât și familiilor acestora.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
Exercițiile fizice încetinesc evoluția bolii Alzheimer, dar cu unele limite
Exercițiile fizice încetinesc evoluția bolii Alzheimer, dar cu unele limite
Exercițiile fizice încetinesc evoluția bolii Alzheimer, dar cu unele limite
Microbii din gură pot influența riscul de declin cognitiv. Un studiu a analizat ce impact pot avea asupra persoanelor în vârstă
Microbii din gură pot influența riscul de declin cognitiv. Un studiu a analizat ce impact pot avea asupra persoanelor în vârstă
Microbii din gură pot influența riscul de declin cognitiv. Un studiu a analizat ce impact pot avea asupra persoanelor în vârstă
Cum poți amâna declinul cognitiv. 7 metode pentru a încetini îmbătrânirea creierului
Cum poți amâna declinul cognitiv. 7 metode pentru a încetini îmbătrânirea creierului
Cum poți amâna declinul cognitiv. 7 metode pentru a încetini îmbătrânirea creierului
Reclamă
PARTENERI
icon