Hipotensiunea arterială: din ce cauze apare și când trebuie tratată

Oana Antonescu
Oana Antonescu
Publicat: 4 aprilie 2023, 07:58 / Actualizat: 13 aprilie 2023, 15:10

O tensiune arterială mai scăzută decât valorile considerate normale nu este un motiv de îngrijorare dacă nu îți provoacă stări neplăcute. În schimb, când hipotensiunea arterială este simptomatică sau când tensiunea scade brusc și mult, ea trebuie investigată și tratată. Uneori, poate semnala o problemă gravă de sănătate. 

Reclamă

Hipotensiunea arterială este definită ca tensiune arterială sistolică sub 90 mmHg și tensiune diastolică mai mică de 60 mmHg. De obicei, medicii pun diagnosticul de hipotensiune doar atunci când valorile mici sunt însoțite de simptome. 

Dacă tensiunea ta normală a fost dintotdeauna mai scăzută de atât, dar nu ți-a creat niciodată neplăceri, ea nu reprezintă un pericol. Din contră, hipotensiunea poate fi chiar benefică atâta vreme cât nu are manifestări și nu apare brusc. Cu cât valorile ei sunt mai scăzute, cu atât vei avea un risc mai mic de probleme precum infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral. 

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

În schimb, dacă hipotensiunea îți provoacă stări neplăcute sau dacă tensiunea ajunge brusc la valori mici, ea necesită investigații și tratament.

Cum se manifestă hipotensiunea arterială

Majoritatea celor care au valori ale tensiunii arteriale mai scăzute decât cele normale nu au niciun simptom și, adesea, nu știu că sunt hipotensivi. Aceeași valoare scăzută poate avea însă manifestări la unele persoane:

Reclamă
  • vedere încețoșată;
  • amețeală;
  • confuzie;
  • pierderea echilibrului;
  • greață;
  • oboseală;
  • stări de leșin;
  • probleme de concentrare;
  • țiuit în urechi;
  • dureri de cap.

Aceste simptome se pot instala brusc sau se pot accentua treptat, în timp. 

O scădere de doar 20 mmHg a tensiunii sistolice – de la 110 mmHg la 90 mmHg, de exemplu – este suficientă pentru a cauza stări de amețeală și leșin, potrivit medicilor de la Mayo Clinic. O scădere și mai mare de atât reduce fluxul de sânge către creier și poate produce complicații care pun viața în pericol. 

Reclamă

O tensiune arterială extrem de scăzută poate provoca o stare de șoc, ce se manifestă prin:

  • confuzia, care apare în special la persoanele vârstnice;
  • piele umedă și rece;
  • paloare a pielii;
  • respirație rapidă și superficială;
  • puls slab și rapid.

Tipuri de hipotensiune și cauzele lor

În funcție de motivele care duc la apariția ei și de momentele în care se produce, hipotensiunea arterială este de mai multe tipuri și afectează categorii diferite de persoane.

Principalele tipuri de hipotensiune arterială sunt:

Hipotensiunea ortostatică

Este caracterizată de o scădere bruscă a tensiunii la ridicarea în picioare, după ce am stat în șezut sau întinși în pat. Ea este întâlnită mai frecvent la vârstnici, iar cauzele pot fi:

  • deshidratarea;
  • odihna prelungită la pat;
  • sarcina;
  • anumite afecțiuni, cum sunt cele autoimune (poliartrita reumatoidă, lupusul sistemic), insuficiența renală, scleroza multiplă, anemia pernicioasă, bolile endocrine (diabet zaharat, hipotiroidism, insuficiență suprarenală – boala Addison) și altele;
  • unele medicamente, precum diureticele (furosemid, hidroclorotiazidă), vasodilatatoarele, antidepresivele triciclice, alfa-blocante adrenergice, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, anumite antihipertensive și tratamentele pentru disfuncțiile erectile.

Hipotensiunea postprandială 

În acest caz, tensiunea arterială scade la una-două ore după masă. Și aceasta afectează cu precădere vârstnicii, mai ales pe aceia care suferă de hipertensiune arterială sau boala Parkinson. 

După masă, sistemul digestiv are nevoie de o cantitate mai mare de sânge pentru procesele de digestie. În consecință, vasele de sânge care alimentează sistemul digestiv se dilată pentru a crește fluxul de sânge la acest nivel. Prin acest mecanism se reduce fluxul de sânge din corp și apare hipotensiunea arterială, dar ea este doar temporară.  

Mesele mici, cu cantități reduse de carbohidrați, hidratarea și evitarea alcoolului pot atenua episoadele de hipotensiune postprandială. 

Hipotensiunea mediată neuronal

Acest tip de hipotensiune se instalează după ce o persoană a stat un timp îndelungat în picioare. Ea este cauzată de transmiterea deficitară a impulsurilor nervoase de la nivel cerebral la nivel cardiac: inima transmite în mod eronat creierului că tensiunea arterială a crescut după ce persoana a stat în picioare o perioadă lungă de timp.

Spre deosebire de celelalte tipuri, hipotensiunea mediată neuronal afectează în mare parte adulții tineri, dar și copiii. 

Atrofia multisistemică cu hipotensiune ortostatică

Cunoscută și ca sindromul Shy-Drager, această tulburare rară afectează o zonă a sistemului nervos care controlează funcțiile involuntare, precum tensiunea arterială, ritmul cardiac, respirația și digestia. Scăderea tensiunii la ridicarea în picioare este unul dintre primele simptome ale acestei boli. 

Când și cum se tratează hipotensiunea arterială

Tensiunea arterială scăzută care nu are manifestări nu necesită un tratament. Ea necesită doar monitorizare în cadrul controalelor medicale periodice obligatorii. În schimb, dacă hipotensiunea arterială este simptomatică, este necesară investigarea cauzei pentru a prescrie un tratament corect. 

  • Dacă un tratament medicamentos a produs hipotensiunea arterială, scăderea dozei, schimbarea sau întreruperea lui va remedia hipotensiunea;
  • Dacă scăderea tensiunii arteriale este semnificativă și apare brusc, ea este semnul unor probleme severe, care pun viața în pericol. Printre acestea se numără hemoragii, infecții grave sau reacții alergice severe. În aceste cazuri, hipotensiunea este semnul unei urgență medicală și trebuie tratată ca atare;
  • Dacă insuficiența suprarenală este cauza hipotensiunii, sunt implicate mecanisme hormonale care pot fi reglate prin administrarea unui tratament de substituție hormonală;
  • În hipotensiunea ortostatică, se pot prescrie medicamente vasodilatatoare sau medicamente care produc o creștere a presiunii arteriale. 

Cum se tratează hipotensiunea arterială fără medicamente

În multe cazuri, câteva ajustări legate de stilul de viață sunt suficiente pentru a normaliza tensiunea arterială, fără intervenție medicamentoasă.

Care sunt recomandările medicilor

Dacă hipotensiunea arterială nu e severă și nu produce simptome grave, medicii recomandă mai întâi schimbarea unor obiceiuri sau modificarea dietei:

  • Evită ridicarea bruscă în picioare, mai ales dimineața. Înainte de a te ridica din pat, poți încerca mici exerciții pentru a crește ritmul cardiac și fluxul de sânge. Printre acestea se numără flexii-extensii de picioare sau stretching la orizontală;
  • Evită statul în picioare pentru perioade lungi de timp;
  • Evită încrucișarea picioarelor în poziție șezândă. Ea poate reduce fluxul de sânge;
  • Crește consumul de apă dacă deshidratarea este cauza hipotensiunii. Băuturile cu electroliți pot ajuta în astfel de situații;
  • Evită consumul de cofeină seara, precum și consumul de alcool. Prin aceste măsuri poți evita scăderea tensiunii arteriale ca urmare a deshidratării;
  • Mănâncă puțin și des pe parcursul zilei dacă ai episoade hipotensive după mese (hipotensiune postprandială);
  • Poartă ciorapi de compresie. Aceștia exercită presiune asupra picioarelor și abdomenului și cresc presiunea sângelui. Ciorapii de compresie nu sunt recomandați tuturor, așa încât cere sfatul medicului înainte de utilizare;
  • Crește ușor cantitatea de sare consumată. Discută cu medicul despre această opțiune, fiindcă anumite boli asociate pot contraindica un consum crescut de sare.

Cu aceste măsuri de prevenție, hipotensiunea arterială poate fi prevenită în multe situații, fără a mai fi necesar un tratament medicamentos. De altfel, un număr foarte mic de persoane hipotensive ajung la medicație. 

Doctorul Mihail Pautov și medicul cardiolog Ștefan Busnatu au discutat în emisiunea Medicool despre tot ce trebuie să știi legat hipotensiune. Cum apare aceasta și cum o putem trata, în materialul video de mai jos.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
Ce probleme indică urina cu miros neobișnuit. Poate fi semn de diabet sau de boli hepatice
Ce probleme indică urina cu miros neobișnuit. Poate fi semn de diabet sau de boli hepatice
Ce probleme indică urina cu miros neobișnuit. Poate fi semn de diabet sau de boli hepatice
Care este diferența dintre diabetul de tip 1 și diabetul de tip 2
Care este diferența dintre diabetul de tip 1 și diabetul de tip 2
Care este diferența dintre diabetul de tip 1 și diabetul de tip 2
De ce urinezi des noaptea. Posibile cauze și remedii
De ce urinezi des noaptea. Posibile cauze și remedii
De ce urinezi des noaptea. Posibile cauze și remedii
Reclamă
PARTENERI
icon