Există 5 tipuri importante de virusuri care infecteaza ficatul și provoacă hepatita, denumite prin litere ale alfabetului de la A la E. Toate afectează funcția ficatului, dar într-o manieră diferită. Fiecare determină forme ușor diferite de boală și se răspândește diferit. La aceste tipuri cunoscute de hepatită s-a adăugat recent unul nou, a cărui cauză nu a fost pe deplin elucidată deocamdată.
Reclamă
Hepatita reprezintă o inflamație a ficatului cauzată în principal de cele 5 virusuri hepatitice (denumite uzual virusuri hepatice), dar ea poate avea și cauze neinfecțioase. Inflamația hepatică poate fi consecința unui consum excesiv de alcool (care produce hepatita alcoolică) sau a unui mecanism autoimun prin care celulele hepatice sunt atacate de propriul sistem imunitar (hepatita autoimună).
Cele 5 tipuri de hepatită provocate de virusurile A, B, C, D și E reprezintă cel mai mare motiv de îngrijorare, din cauza impactului pe care îl au, riscului de deces și potențialului de a declanșa epidemii, potrivit specialiștilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Hepatitele B și C duc la boală cronică, iar împreună, sunt cauza cea mai frecventă a cirozei și cancerului hepatic.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
Hepatită acută versus hepatită cronică
Cele 5 virusuri hepatitice produc o infecție cu o evoluție inițială de până la 6 luni, caz în care vorbim despre hepatită acută. În cazul unora dintre ele, evoluția bolii este mai mare de 6 luni de la momentul infectării, situații în care vorbim despre hepatită cronică. Virusurile care pot determina o boală cronică sunt virusul hepatitic B (în asociere sau nu cu virusul D) și virusul C.
Iată cum se transmite, cum se manifestă, cum se tratează și cum se previne fiecare dintre cele 5 tipuri de hepatită virală:
Reclamă
Hepatita A
Cunoscută și ca „boala mâinilor murdare”, hepatita A este foarte contagioasă se transmite ușor prin contactul cu persoana infectată sau prin consumul de apă și alimente contaminate. Virusul nu se transmite prin transfuzii, injecții sau alte manevre medicale.
Ce simptome are
Hepatita A se manifestă în principal prin:
- greață;
- vărsături;
- durere abdominală;
- îngălbenirea pielii și a sclerelor (icter);
- urină închisă la culoare;
- febră;
- oboseală;
Reclamă
Cum se tratează
În cele mai multe cazuri, infecția cauzată de virusul hepatitic A este ușoară. Ea nu are un tratament specific. În general, bolnavii se recuperează fără complicații în cel mult 2-3 luni și dobândesc imunitate pentru tot restul vieții împotriva unei reinfecții. Acest tip de hepatită are o evoluție acută și nu cronicizează. În cazuri rare, boala poate evolua către hepatită acută fulminantă, care duce la insuficiență hepatică acută și poate pune viața în pericol.
Cum se previne
Hepatita A poate fi prevenită prin igiena personală – spălatul pe mâini după folosirea toaletei și înainte de masă. Evitarea consumului de alimente și apă din surse nesigure este o altă metodă prin care ne putem proteja de hepatita A. Există mai multe vaccinuri împotriva acestei hepatite, cu administrare de la vârsta de un an.
Hepatita B
Virusul hepatitic B este prezent în sângele, saliva, sperma, secrețiile vaginale și alte fluide corporale ale bolnavilor. El se transmite pe cale sexuală, prin contactul direct cu sângele sau rănile deschise ale unei persoane infectate, prin transfuzii cu sânge contaminat, prin hemodializă, transplant de organe, ace sau instrumentar medical contaminat, proceduri cosmetice precum manichiura sau tatuarea pielii, folosirea în comun cu o persoană infectată a periuței de dinți sau lamei de ras, dar și la naștere, de la mama infectată la făt. Spre deosebire de hepatita A, hepatita B nu se transmite prin intermediul alimentelor și apei contaminate de bolnavi, prin folosirea în comun a tacâmurilor și veselei, prin alăptare, sărut, îmbrățișări, strângere de mână, tuse sau strănut.
Ce simptome are
Hepatita B are manifestări variate de la un bolnav la altul. În forma sa acută, ea poate fi asimptomatică sau poate avea doar câteva simptome ușoare, precum oboseală, slăbiciune și durere în partea dreaptă, sus a abdomenului (hipocondru drept). Alteori, hepatita B acută poate avea simptome mai numeroase dintre următoarele:
- îngălbenirea pielii și a sclerelor (icter);
- greață;
- vărsături;
- scaune de culoare deschisă;
- urină închisă la culoare;
- lipsa poftei de mâncare;
- febră mică sau stare subfebrilă;
- oboseală;
- dureri musculare și articulare.
Cum se tratează
Pentru forma acută a hepatitei B nu există un tratament specific. Bolnavii sunt monitorizați prin analize, iar dacă boala evoluează către forma sa cronică, acesștia primesc tratamente. În timp, uneori chiar în zeci de ani, hepatita B cronică poate evolua în ciroză și cancer la ficat. Medicamentele sunt necesare pentru a împiedica progresia către aceste boli. Tratamentul se administrează pentru toată viața însă cel mult 40% dintre persoanele cu infecție cronică vor avea nevoie de el.
Cum se previne
Cea mai bună măsură de protecție este vaccinarea. Sunt disponibile vaccinuri sigure și eficiente care pot preveni hepatita B. Imunizarea oferă o protecție de minimum 15 ani și este recomandată sugarilor, copiilor și adolescenților, dar și adulților cu risc de infecție: personal medical, persoane care locuiesc cu rude infectate cu virusul hepatitic B sau persoanele cu risc de infectare pe cale sexuală.
Hepatita C
La nivel global, 1.5 milioane de oameni se infectează în fiecare an cu virusul hepatitic C, arată statisticile OMS. În 85% din cazuri, hepatita C evoluează de la forma acută către cea cronică. 58 de milioane de oameni au hepatită C cronică, iar 3,2 milioane dintre ei sunt copii și adolescenți. În 2019, aproximativ 290.000 de persoane au decedat din cauza complicațiilor date de această boală – ciroza și cancerul hepatic.
Transmiterea virusului hepatitic C este similară celei cu virusul B – prin contact cu sânge infectat sau cu alte produse biologice. La fel ca hepatita B, nici hepatita C nu se transmite prin sărut, tuse, strănut, tacâmuri sau alăptare.
Ce simptome are
În cele mai multe cazuri, manifestările apar cu mulți ani mai târziu de la expunerea la virusul hepatitic C, când boala a evoluat către forma sa cronică și ficatul este deja compromis. Mulți bolnavi nu știu că sunt infectați până când nu apar complicațiile bolii. De aceea, analiza pentru depistarea hepatitei B trebuie să facă parte din analizele uzuale, mai ales în cazul persoanelor cu un risc mai mare de infectare.
În forma sa asimptomatică, hepatita C acută este semnalată doar printr-un nivel crescut al transaminazelor. Alteori, ea poate avea mai multe simptome, dintre următoarele:
- simptome digestive: greață vărsături și dureri abdominale;
- febră;
- durere în hipocondrul drept;
- icter;
- oboseală;
- dureri articulare;
- urină închisă la culoare;
- lipsa poftei de mâncare.
Hepatita acută poate evolua către o formă fulminantă, care se manifestă printr-o stare generală de rău. Ea reprezintă o urgență medicală, având un risc crescut de deces.
Cum se tratează
Tratamentul pentru hepatita C a cunoscut o îmbunătățire importantă în ultimii ani. La ora actuală, există mai multe tipuri de tratamente antivirale foarte eficiente împotriva hepatitei C, care pot vindeca complet peste 95% dintre infecții într-un interval de 3 luni. Alegerea unuia sau a altuia se face în funcție de gradul de afectare hepatică. În România, ele sunt decontate de casa de asigurări, dar, în multe părți ale lumii, accesul la diagnostic și tratament este foarte dificil.
Persoanele infectate cu virusul C care au boală hepatică avansată necesită monitorizare periodică, fiindcă vor avea în continuare un risc crescut de a dezvolta cancer hepatic.
Cum se previne
Spre deosebire de hepatita C, infecția cu virusul hepatitic C nu poate fi prevenită prin vaccinare. Nu există deocamdată niciun vaccin care să împiedice infectarea. Testarea periodică, mai ales a persoanelor cu un risc mai mare de infectare, este singura măsură care poate reduce riscul de ciroză și cancer hepatic. Prin depistarea precoce a infecției și inițierea tratamentului se pot preveni aceste complicații.
Hepatita D
O boală, dar cea mai severă formă de hepatită virală, hepatita D apare numai atunci când este prezentă și hepatita B, simultan (coinfecție) sau consecutiv (suprainfecție), când persoana afectată are deja hepatită cronică B. La nivel global, hepatita D este prezentă la 5% dintre bolnavii cu hepatită cronică B, potrivit statisticilor OMS.
La fel ca virusul B, infecția cu virusul D apare în urma contactului cu sânge infectat sau cu instrumentar contaminat. Coinfecția hepatita B și hepatită D este mai frecventă la persoanele care efectuează hemodializă și consumatorii de droguri intravenoase. Transmiterea de la mamă la făt este posibilă, dar rară.
Ce simptome are
În forma acută, simptomele hepatitei D nu pot fi deosebite de manifestările hepatitei B atunci când infectarea este simultană (coinfecție).
Formele bolii variază de la ușoară la severă:
- febră;
- oboseală;
- apetit scăzut;
- greață;
- vomă;
- urină închisă la culoare;
- icter;
- scaune de culoare deschisă.
În coinfecție, vindecarea este completă și boala se cronicizează foarte rar. În schimb, dacă o persoană infectată cu virusul B contractează ulterior virusul D (suprainfecție), hepatita va avea simptome clinice severe și evoluție fulminantă, cu insuficiență hepatică acută. Riscul de cronicizare este crescut în suprainfecție. Leziunile hepatice sunt mai severe în astfel de cazuri și evoluează mai frecvent către ciroză.
Cum se tratează
Interferonul pegilat este tratamentul standard recomandat pentru a încerca suprimarea infecției cu hepatită D și pentru a preveni leziunile hepatice. Răspunsul la acest tratament este însă redus, iar efectele sale adverse semnificative. El reușește doar o încetinire a progresiei bolii.
Cum se previne
Hepatita D poate fi prevenită prin vaccinarea împotriva hepatitei B. Prevalența hepatitei D a scăzut semnificativ din anii 1980 și până astăzi datorită programelor de vaccinare împotriva hepatitei B.
Hepatita E
Anual, la nivel global, se raportează circa 20 de milioane de infectări cu virusul hepatitic E și 3,3, milioane de cazuri simptomatice. Virusul se transmite pe cale fecal-orală, în principal prin apa contaminată.
Cazurile cele mai numeroase de hepatită E se raportează în regiunile subdezvoltate sau în curs de dezvoltare, unde accesul la apă potabilă și condițiile de igienă sunt deficitare. În România, cazurile sunt rare.
Ce simptome are
Această boală virală se prezintă doar sub formă acută, fără a evolua către o formă cronică. De cele mai multe ori, mai ales în cazul copiilor, hepatita E este asimptomatică. Manifestările sunt prezente în special la adolescenții și adulții cu vârste cuprinse între 15 și 40 de ani.
Simptomele hepatitei acute E sunt:
- urticarie și mîncărimi de piele;
- icter;
- urină închisă la culoare;
- scaune deschise la culoare;
- febră mică;
- dureri articulare;
- apetit redus;
- simptome digestive (greață, vărsături și dureri abdominale);
- ficat ușor mărit (hepatomegalie).
Aceste simptome persistă între una și 6 săptămâni. În cazuri rare, persoanele infectate cu virusul hepatitic E pot dezvolta forme fulminante ale bolii. Acest risc este mai mare la persoanele cu boli cronice (cardiace, renale, pulmonare) asociate și la gravide, mai ales la cele care se infectează în al doilea sau în al treilea trimestru de sarcină. Până la 20-25% dintre gravide infectate cu hepatită E în ultimul trimestru de sarcină decedează, semnalează datele OMS.
Cum se tratează
Boala are o evoluție autolimitată, nu necesită un tratament cu antivirale și nici spitalizare, în cele mai multe cazuri. În formele severe, se administrează diferite medicamente antivirale.
În perioada acută a bolii, este foarte importantă evitarea medicației inutile, atrag atenția specialiștii OMS. Acetaminofenul, paracetamolul și antivomitivele trebui administrate doar în cazuri de strictă necesitate sau evitate, dacă este posibil.
Cum se previne
Un vaccin a fost dezvoltat și autorizat în China pentru prevenția hepatitei E, dar el nu este disponibil în alte țări. Singurele măsuri de prevenție sunt respectarea igienei mâinilor și evitarea surselor de apă nesigure.
Hepatita de cauză necunoscută
În primăvara anului 2022, un nou tip de hepatită a fost identificat la copii și adolescenți, mai întâi în Marea Britanie, iar apoi și în alte regiuni de pe Glob. niciunul dintre virusurile hepatitice obișnuite – virusurile hepatitei A, B, C, D și E – nu au fost detectate la cazurile raportate. În schimb, la 65,9% dintre copiii investigați în Marea Britanie, testele au indicat prezența adenovirusului F41, potrivit Agenţiei de Sănătate şi Securitate din Marea Britanie.
Virusurile hepatitice denumite de la A la E nu sunt singurele virusuri care pot cauza hepatită acută. Adenovirusurile, virusurile Coxsackie și alte câteva virusuri pot declanșa, de asemenea, o inflamatie a ficatului. Lipsa de expunere a copiilor la adenovirusuri și la alți agenți patogeni în perioada pandemiei ar fi putut crește sensibilitatea organismului la ele, este una dintre teoriile vehiculate cu privire la cauzele hepatitei.
Adenovirusul F41 este unul dintre cele 49 de tipuri de adenovirus care infectează oamenii. Cele mai multe dintre ele provoacă răceli obișnuite și nu produc complicații; câteva adenovirusuri provoacă infecții urinare; tipurile F40 și F41 produc frecvent gastroenterită la copii.
Specialiștii au investigat și alte cauze posibile ale hepatitei „misterioase”: o infecție anterioară cu virusul SARS-CoV-2, o coinfecție cu COVID-19 sau expunerea la anumite toxine și medicamente cu efect distructiv pentru ficat. O altă teorie care ar putea explica noua hepatită este apariția unui agent patogen nou, care nu a putut fi identificat, sau o nouă variantă de adenovirus.
Ce simptome are hepatita de cauză necunoscută
Copiii și adolescenții afectați de boală au avut simptome specifice de hepatită acută, cu un nivel semnificativ crescut al enzimelor hepatice. Simptomele raportate în multe dintre cazuri au fost:
- durere abdominală;
- diaree;
- vomă;
- icter.
Aproximativ 10% dintre copiii afectați de hepatita „misterioasă” au dezvoltat forme severe de boală, care au necesitat transplant hepatic.
Cum se tratează
Pentru adenovirusul care se crede că ar fi la originea hepatitei „misterioase” nu există un tratament antiviral specific. Hepatita se tratează simptomatic, cu medicamente împotriva diferitelor simptome prezente. În cazurile severe, bolnavii necesită îngrijiri în secțiile de terapie intensivă.
Adenovirusul F41 suspectat pentru cazurile de hepatită se transmite pe cale fecal-orală. El ajunge în organism prin intermediul mâinilor murdare care au intrat în contact cu obiecte și suprafețe contaminate, precum și prin ingerarea unor alimente contaminate. De aceea, măsurile de prevenție vizează respectarea regulilor de igienă a mâinilor și alimentației.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
