Românii iau cele mai multe antibiotice din Europa și se expun astfel unui risc major: rezistența bacteriilor la aceste medicamente. Antibioticele au revoluționat tratamentul bolilor infecțioase, dar nu se administrează oricum și oricând. Iată de ce sunt antibioticele foarte importante și în ce situații se prescriu.
Țara noastră se situează pe primul loc la consumul de antibiotice în Europa, raportat la mia de locuitori, potrivit datelor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) pentru anul 2021. De altfel, România se află de mai bine de un deceniu în topul acestui clasament european.
Cele mai multe antibiotice se administrează în comunitate, și nu în spitale, adesea pentru probleme de sănătate care nu impun un astfel de tratament, așa cum sunt răceala și gripa. Consumul excesiv și inadecvat al acestor medicamente este considerat o problemă de sănătate publică.
Ce sunt antibioticele
Cunoscute și ca antibacteriene, antibioticele sunt o grupă de medicamente care se administrează împotriva infecțiilor provocate de bacterii. Ele acționează prin unul dintre următoarele două mecanisme: fie inhibă creșterea și replicarea unei bacterii, dar fără a o distruge (efect bacteriostatic), fie o „omoară” (efect bactericid).
Antibioticele fac parte dintr-o categorie mai largă de medicamente, numite antimicrobiene. Bacteriile nu sunt singurii microbi care ne pot infecta și îmbolnăvi. La acestea se adaugă virusurile, fungii (ciupercile) și paraziții. Împotriva lor se administrează alte tipuri de medicamente antimicrobiene: antivirale, antifungice și antiparazitare.
Majoritatea antibioticelor se produc astăzi prin sinteză chimică, în laborator, dar sunt obținute și din compuși naturali. Unii microbi, de exemplu, produc substanțe care distrug alte bacterii din jur pentru a obține un avantaj în consumarea resurselor – alimente, apă și altele.
Tipurile de antibiotice disponibile
În funcție de spectrul de activitate asupra bacteriilor, există două categorii de antibiotice: unele care acționează țintit asupra anumitor bacterii (antibiotice cu spectru îngust) și altele care pot fi administrate împotriva unei varietăți mari de bacterii și cunoscute ca antibiotice cu spectru larg, potrivit specialiștilor Societății de Microbiologie, cea mai mare organizație de profil din Europa din care fac parte 5.500 de microbiologi din întreaga lume.
În funcție de structura lor chimică, antibioticele se clasifică în 10 clase:
- peniciline;
- tetracicline;
- cefalosporine;
- carbapeneme;
- macrolide;
- chinolone;
- sulfonamide;
- lincomicine;
- aminoglicozide;
- glicopeptide.
O altă clasificare a antibioticelor se poate face în funcție de tipul de bacterii asupra cărora acționează:
- antibiotice care se administrează împotriva bacteriilor aerobe – care se dezvoltă numai în prezența oxigenului. Astfel de bacterii sunt E. Coli, Salmonella, Klebsiella, Mycobacterium tuberculosis și Pseudomonas aeruginosa;
- antibiotice care acționează asupra bacteriilor anaerobe – care nu au nevoie de oxigen pentru a se dezvolta și care nici nu pot supraviețui într-un mediu cu oxigen. Astfel de bacterii sunt bacilii gram negativi, bacilii gram pozitivi, cocii gram negativi și cocii gram pozitivi.
De ce sunt antibioticele importante
Descoperirea antibioticelor a revoluționat tratamentul bolilor infecțioase și medicina, în ansamblu. Datorită lor, între 1945 și 1972, speranța medie de viață a crescut cu 8 ani. Boli cu potențial fatal au devenit curabile, iar astăzi, antibioticele sunt unele dintre cele mai utilizate medicamente în medicină.
Antibioticele sunt utilizate și cu scopul de a preveni eventuale infecții bacteriene care ar putea fi dobândite în urma intervențiilor chirurgicale. Administrarea profilactică a acestor medicamente a redus semnificativ riscul de infecții chirurgicale. Dacă am rămâne fără antibiotice, chiar și intervențiile chirurgicale minore ne-ar putea pune viața în pericol, așa cum se întâmpla, de altfel, înainte de apariția lor.
De ce sunt antibioticele administrate cu rețetă
Aceste medicamente salvează vieți, dar, când se administrează la întâmplare, ele pot deveni inutile și chiar periculoase. Antibioticele, spre deosebire celelalte medicamente, își pierd eficiența când sunt administrate pentru perioade îndelungate de timp. După administrări repetate, bacteriile devin rezistente la ele și nu mai pot fi distruse.
În ultimii ani, bacteriile au devenit tot mai rezistente și la antibiotice esențiale pentru tratamentul unor infecții grave, astfel că opțiunile terapeutice au devenit limitate, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Pentru a menține eficiența antibioticelor, trebuie să le luăm numai atunci când sunt necesare și strict conform indicațiilor unui medic, recomandă specialiștii OMS.
Aceste medicamente sunt indicate doar în tratarea bolilor provocate de bacterii și nu toate au indicație pentru tratament antibiotic. Unele infecții bacteriene pot fi combătute eficient de sistemul imunitar, fără a fi necesară administrarea unui antibiotic. Medicul poate recomanda cea mai bună opțiune terapeutică pentru fiecare situație în parte, în funcție de tipul de infecție, de toleranța la diferitele clase de antibiotice și de potențialul lor alergic. Acestea sunt motivele pentru care, în România, antibioticele se eliberează doar cu rețetă, conform legislației în vigoare.
Ce boli sunt tratate cu antibiotice
Bolile cele mai frecvente în care se administrează antibiotice sunt:
- amigdalita streptococică;
- infecțiile urinare;
- pneumonia bacteriană (nu și cea virală);
- tusea convulsivă;
- otita medie (infecție a urechii);
- conjunctivita (infecție oculară);
- meningita bacteriană;
- unele infecții ale pielii;
- acneea;
- diareea infecțioasă;
- tuberculoza;
- infecțiile renale;
- bolile cu transmitere sexuală cauzate de bacterii, cum sunt infecția cu Chlamydia, sifilisul și gonoreea.
Răceala și gripa sunt două dintre bolile în care se apelează frecvent la antibiotice, însă acestea nu au nicio eficiență în tratarea lor, fiindcă sunt infecții cauzate de virusuri.
Cum se administrează antibioticele
Perioada medie de administrare a acestor medicamente este de 5-10 zile, în funcție de tipul infecției, de gravitatea acesteia, de riscul unei persoane de a dezvolta complicații și de alte criterii evaluate de medic.
Eficiența unui antibiotic este resimțită după 48-72 de ore de la inițierea tratamentului. Chiar dacă se observă o atenuare a simptomelor, se recomandă continuarea administrării lor pe durata stabilită de medic și în dozele prescrise de acesta. Renunțarea la antibiotic sau reducerea dozelor este o greșeală frecventă care poate crește rezistența bacteriilor la el.
Consumul de alcool este contraindicat pe durata oricărui tratament cu antibiotic. Băuturile alcoolice anulează efectul acestor medicamente și pot avea efect toxic asupra ficatului.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.