Antena

Febra Q: cauze, simptome și tratament

Oana Antonescu
Oana Antonescu
Publicat: 16 noiembrie 2024, 08:12

Febra Q este o boală infecțioasă care afectează în principal animalele domestice, dar bacteria responsabilă infectează ocazional și oamenii. Simptomele sunt asemănătoare gripei și pot varia de la ușoare la severe. Află cum se transmite febra Q, ce complicații poate provoca și care sunt opțiunile de tratament. 

Reclamă

La momentul descoperirii acestei boli febrile, în anii 1930, cauza ei nu era cunoscută. „Q” provine de la cuvântul „query”, care se traduce prin „întrebare” în limba engleză. Ulterior, s-a descoperit că bacteria Coxiella burnetii este agentul cauzal, dar boala a rămas sub denumirea de „febră Q” . 

Numeroase mamifere, păsări și căpușe sunt purtătorii naturali ai acestei bacterii. Majoritatea nu prezintă semne de boală, dar elimină agentul patogen în mediul înconjurător.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Febra Q este deseori asimptomatică și la oameni, dar există cazuri în care produce complicații grave, care pun viața în pericol. 

Cum se transmite febra Q

De obicei, febra Q se răspândește la oameni prin inhalarea particulelor de praf contaminate cu bacterii din urina sau fecalele unui animal infectat, în special oi, capre și vite. 

Reclamă

În cazul oilor și vitelor, bacteria care provoacă boala se poate înmulți în număr mare în uterul și ugerul femelelor, conform Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), agenție a Uniunii Europene. Astfel, oamenii pot contracta infecția prin lapte contaminat și nepasteurizat sau prin contactul cu mielul/vițelul, placenta sau lichidul amniotic din timpul nașterii.

Bacteria Coxiella burnetii este foarte rezistentă în mediul înconjurător. Ea poate supraviețui multe luni în praf sau sol uscat, de aceea infectarea este posibilă chiar și fără un contact direct cu animale. Febra Q poate fi transmisă și prin contactul cu produse agricole contaminate, cum ar fi lână, păr, paie sau fân. 

Crescătorii de animale și persoanele care lucrează cu produse derivate de la acestea sunt mai expuse riscului de a contracta febra Q. Lucrătorii la ferme și abatoare, veterinarii și muncitorii în industria lânii se pot infecta mai ușor de la produsele agricole contaminate cu care intră în contact.

Reclamă

Ce simptome poate avea febra Q

Majoritatea persoanelor care se infectează sunt asimptomatice sau prezintă semne foarte uşoare de boală, potrivit ANSVSA (Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor). Formele grave de febră Q sunt întâlnite foarte rar.

Perioada de incubație a acestei boli infecțioase este două-trei săptămâni. Simptomele sunt asemănătoare celor gripale:

  • febră prelungită (două săptămâni sau mai mult);
  • senzații de frisoane;
  • oboseală;
  • dureri de cap;
  • dureri musculare.

În formele severe, febra Q are manifestări mai severe și un risc mai mare de complicații:

  • febră ridicată;
  • dureri de cap severe;
  • infecții oculare (uveită, retinită, nevrită optică); 
  • forme de pneumonie;
  • hepatită acută (de origine bacteriană, care nu este legată de virusurile A, B sau C).

Infectarea în timpul sarcinii poate afecta evoluția acesteia, indiferent dacă mama prezintă sau nu simptome. Febra Q duce uneori la naştere prematură, greutate mică la naştere sau avort.

Aproximativ 1% dintre persoanele infectate dezvoltă o formă cronică a bolii, cu simptome care persistă mai mult de şase luni. Febra Q cronică este mai gravă decât cea acută și afectează de obicei persoanele cu afecțiuni preexistente sau cu un sistem imunitar compromis, dar și femeile însărcinate. Ea poate cauza: 

  • endocardită (inflamație a valvelor inimii);
  • forme de hepatită;
  • osteomielită (infecția osului).

Cum se tratează febra Q

Endocardita afectează în special persoanele cu boli cardiace preexistente sau pe cele ce au suferit intervenţii chirurgicale de tip by-pass. Forma cronică a febrei Q necesită tratament de lungă durată și monitorizare atentă.

Formele acute ale acestei boli infecțioase răspund bine la tratamentul cu antibiotice adecvate. Acestea accelerează vindecarea și reduc riscul complicațiilor. Tetraciclinele sunt considerate cele mai eficiente pentru febra Q acută.

Tratamentul pentru forma cronică a bolii este mai complex. Ea necesită o combinație de antibiotice administrate o perioadă lungă de timp pentru a trata infecția persistentă și a preveni recidiva. Dacă boala afectează valvele inimii, poate fi necesar și un tratament chirurgical. 

Cum poți preveni infectarea

Deși există un vaccin împotriva febrei Q care s-a dovedit eficient, acesta nu este disponibil pe scară largă. El se folosește limitat și în zone cu risc crescut de transmitere. Vaccinarea se recomandă doar persoanelor expuse unui pericol mai mare de infectare, cum ar fi fermierii și veterinarii.

Reducerea expunerii la bacteriile care provoacă febra Q este metoda principală de prevenție. Măsurile includ:

  • Pentru lucrătorii din ferme și abatoare, purtarea unui echipament de protecție care să includă măști și mănuși;
  • Curățarea și dezinfectarea frecventă a adăposturilor de animale;
  • Evitarea contactului cu placenta, lichidul amniotic și alte fluide provenite de la animalele parturiente sau manipularea lor cu precauție;
  • Ventilarea corespunzătoare a spațiilor pentru animale;
  • Evitarea consumului de lapte nepasteurizat și a produselor preparate cu acesta.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
Mononucleoza infecțioasă sau „boala sărutului”: simptome, transmitere și tratament
Mononucleoza infecțioasă sau „boala sărutului”: simptome, transmitere și tratament
Mononucleoza infecțioasă sau „boala sărutului”: simptome, transmitere și tratament
Există antibiotice naturale? Cât de eficiente sunt tratamentele naturiste împotriva infecțiilor
Există antibiotice naturale? Cât de eficiente sunt tratamentele naturiste împotriva infecțiilor
Există antibiotice naturale? Cât de eficiente sunt tratamentele naturiste împotriva infecțiilor
Infecția cu virusul Coxsackie: ce este, cauze, simptome și metode de tratament
Infecția cu virusul Coxsackie: ce este, cauze, simptome și metode de tratament
Infecția cu virusul Coxsackie: ce este, cauze, simptome și metode de tratament
Reclamă
PARTENERI
Chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi
Rețete Fel De Fel
Chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi
Aceste chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi sunt o gustare simplă, hrănitoare și extrem de versatilă. Pot fi servite ca gustare, fel principal, garnitură sau aperitiv. Sunt perfecte atât calde cât și reci, și pot fi gătite la tigaie, în cuptor sau chiar la air fryer. Aceste chiftele sunt ca o îmbrățișare caldă de vară. Pe cât de umile sunt ingredientele, pe atât de surprinzătoare este savoarea lor când sunt combinate cu grijă. La prima vedere par modeste, dar odată ce le muști, dezvăluie o textură fină și parfumată. Este o armonie între dulceața discretă a morcovului, suculența dovlecelului și finețea cartofului. Tot din categoria chiftelelor de legume mai poți încerca de pe blog și rețeta de chiftele de spanac cu pâine și parmezan, în sos de unt. Sunt delicate și pline de arome fine, fiind ideale ca aperitiv sau fel principal. Sosul de unt adaugă o textură cremoasă și un gust bogat care completează perfect savoarea chiftelelor. Sau poate te inspiră și rețeta de chiftele de dovlecei cu couscous. Sunt o opțiune delicioasă și sănătoasă, perfectă pentru un prânz sau cină ușoară. Chiftelele sunt crocante la exterior și moi în interior, având o textură plăcută și un gust bogat datorită combinației de dovlecei și couscous. Despre ingredientele din chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi Cartoful este baza solidă, care leagă totul și oferă o structură cremoasă în interior. Fie că este folosit fiert sau crud, el aduce o densitate moale, care contrastează cu crustă rumenă de la exterior. Este acel ingredient de bază care permite celorlalte arome să strălucească. Dovlecelul, blând și delicat, are rolul de a lumina compoziția. Dă suculență, prospețime și o notă vegetală subtilă. Atunci când este bine scurs și amestecat în chiftele, adaugă un ton umed și catifelat, care face ca fiecare mușcătură să se topească în gură. Morcovul, pe de altă parte, aduce o notă dulceagă naturală și o culoare caldă, portocalie. Acesta face ca interiorul chiftelelor să fie nu doar gustos, ci și plăcut privirii. E firul dulce care echilibrează gustul neutru al cartofului și pe cel vegetal al dovlecelului. Când sunt prăjite sau coapte, chiftelele capătă o crustă aurie, crocantă, care foșnește ușor sub dinți. Interiorul rămâne moale, dar nu cleios, ci aerat și bine legat, fără a fi greu. Din loc în loc, întâlnești câte un fir de morcov sau pătrunjel, care le dă un aer de casă, exact ca în bucătăriile bunicilor. Aroma care iese din cuptor sau din tigaie este inconfundabilă. Simți un miros de legume ușor caramelizate, de verdețuri proaspete, de casă primitoare. Dacă adaugi și un praf de boia sau chimen, devin și mai parfumate, cu o ușoară adiere orientală sau rustică, în funcție de condimente. Urmărește mai jos rețeta detaliată, pentru a prepara și tu așa delicioase chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi.
icon