Depresia nu înseamnă doar tristețe, ci și o pierdere a capacității de a simți plăcere sau satisfacție din activități care aduceau bucurie în trecut. Această stare, numită anhedonie, este un simptom frecvent în depresie, dar adesea neglijat. Află ce cauzează anhedonia și care sunt cele mai bune opțiuni terapeutice.
Când ne gândim la depresie, avem tendința să o definim ca o stare de tristețe sau deprimare în cea mai mare parte a timpului. Însă, acesta nu este singurul simptom al depresiei. O stare foarte comună, dar adesea neglijată este pierderea sau reducerea capacității de a simți plăcere în lucrurile care aduceau bucurie altădată.
Cunoscut sub numele de anhedonie, acest simptom este întâlnit la aproape 75% dintre adulții cu depresie, conform studiilor. În ciuda faptului că anedonia este atât de frecventă, ea este unul dintre cele mai dificile simptome de gestionat și tratat.
Anhedonia se asociază cel mai frecvent cu depresia, dar este întâlnită și în alte tulburări neurologice și mintale, cum ar fi:
- schizofrenia;
- tulburarea bipolară;
- boala Parkinson;
- tulburarea de spectru autist;
- sindromul de stres posttraumatic;
- tulburările alimentare;
- durerea cronică;
- abuzul de substanțe;
- traumatismele cerebrale.
Cum se manifestă anhedonia
Persoanele care suferă de anhedonie își pierd interesul pentru activitățile care le plăceau în trecut: hobby-uri, activități de divertisment, chiar și mâncare sau activitate sexuală. Ele pot deveni mai puțin interesate și implicate în relațiile sociale.
Există două tipuri de anhedonie, fiecare cu simptome distincte:
Anhedonia fizică
Se manifestă printr-o reducere a plăcerii și interesului pentru experiențe fizice, cum ar fi mâncarea, exercițiile fizice și contactele sexuale. Simptomele anhedoniei fizice pot fi:
- lipsa plăcerii de a mânca, ce poate merge până la a uita de mese;
- reducerea interesului pentru relațiile intime;
- diminuarea plăcerii induse de senzații fizice precum dansul, mirosul florilor sau admirarea unor peisaje.
Anhedonia socială
Se manifestă printr-o reducere a interesului pentru viața socială. Anhedonia socială implică retragerea socială, dar nu este același lucru cu anxietatea socială. Cea din urmă este generată de frica interacțiunilor sociale, în timp ce anhedonia socială reduce recompensele oferite de ele. Simptomele acestui tip de anhedonie pot fi:
- retragerea socială;
- dorința de a petrece timp singur;
- abilități sociale reduse.
Anhedonia nu înseamnă doar o pierdere a interesului pentru o activitate anume, pentru că te-ai plictisit sau vrei să încerci ceva nou. Potrivit definiției din manualul de diagnostic al Asociației Americane de Psihiatrie, anhedonia presupune o scădere semnificativă a interesului sau plăcerii în aproape toate activitățile.
O persoană care experimentează această stare pe o perioadă mai îndelungată – de cel puțin două săptămâni – poate fi diagnosticată cu depresie, chiar dacă nu se simte tristă sau deprimată.
„În interviurile detaliate pe care colegii mei și cu mine le-am realizat cu tineri despre depresie, anhedonia a fost descrisă de mulți ca fiind nu doar o pierdere a bucuriei, ci și o scădere a motivației de a face lucruri. Pentru unii, această lipsă de determinare era legată doar de lucruri specifice, cum ar fi mersul la școală sau dorința de a-și vedea prietenii. Dar, pentru alții, ea era mai severă – simțeau că nu vor să facă absolut nimic, nici măcar să trăiască”, a explicat pentru publicația The Conversation Ciara McCabe, profesor de neuroștiințe, psihofarmacologie și sănătate mintală la Universitatea din Reading.
Care sunt cauzele anhedoniei
Nu este foarte clar ce cauzează această stare, dar cele mai multe ipoteze susțin că ea ar fi consecința unor modificări cerebrale. Anhedonia ar putea rezulta dintr-o scădere a activității într-o zonă a creierului în care se află „centrul plăcerii”. Acesta produce dopamină, un hormon care induce senzația de bine. Modificarea activității acestei zone cerebrale poate afecta modul în care căutăm și percepem recompensele.
Unele studii susțină că zonele din creier care permit oamenilor să anticipeze recompensele și să fie motivați să le caute sunt afectate la persoanele care suferă de anhedonie.
Tratamentele actuale nu vizează anhedonia
În ciuda faptului că este un simptom foarte comun al depresiei, el nu reprezintă principala țintă a tratamentelor antidepresive, spune profesorul Ciara McCabe. În depresia ușoară, se recomandă psihoterapie, iar în formele moderate și severe, se pot prescrie medicamente antidepresive. Peste jumătate dintre pacienții cu depresie nu răspund la prima linie de tratament. Chiar și după schimbarea lui, aproximativ 30% dintre pacienți continuă să aibă simptome depresive, potrivit studiilor.
„Unul dintre motivele vehiculate pentru aceste rate scăzute de răspuns poate fi faptul că terapiile actuale nu țintesc adecvat anhedonia. Cercetările arată că prezența anedoniei prezice recurențele depresive. Este posibil chiar ca unele tratamente antidepresive să agraveze anhedonia”, potrivit profesorului de neuroștiințe Ciara McCabe.
Medicamentele antidepresive actuale se concentrează în principal pe tratarea tulburărilor de dispoziție care apar în depresie, dar nu și pe anedonie. „De exemplu, principalul obiectiv al psihoterapiei, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală, este de a reduce gândirea negativă a pacienților. Cele mai comune medicamente antidepresive vizează în principal serotonina, despre care se crede că stă la baza modului în care creierul procesează informațiile negative”, detaliază specialistul.
Cum se poate trata anhedonia
O formă de terapie de terapie cognitiv-comportamentală care s-a dovedit promițătoare în tratamentul anhedoniei este activarea comportamentală. Prin intermediul acesteia, pacientul este încurajat să identifice și să reia activitățile plăcute care-i aduceau bucurie înainte, precum și interacțiunile sociale. Cu pași mici, terapeutul ajută persoana afectată de anhedonie să reintegreze aceste activități în rutina zilnică.
Terapii noi
„Un studiu pilot recent a constatat că un nou tip de terapie numită terapie augmentată pentru depresie ar putea funcționa mai bine decât terapia cognitiv-comportamentală. Acest lucru se datorează faptului că terapia augmentată pentru depresie se concentrează în mod specific pe anhedonie, pacienții fiind încurajați să se concentreze atât pe experiențele lor negative, cât și pe cele pozitive”, potrivit profesorului Ciara McCabe.
Medicamente mai eficiente
Cât despre medicamente, antidepresivele care vizează neurotransmițătorii implicați în sistemul de recompensă, cum ar fi dopamina, ar putea fi mai eficiente în anhedonie. Cercetările preliminare au arătat că medicamente precum ketamina, care influențează activitatea dopaminergică din creier, au potențial în tratarea anhedoniei. Ketamina poate crește eliberarea de dopamină în anumite zone cerebrale, influențând atât starea de spirit, cât și senzația de plăcere.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
