Antena

Există o legătură genetică între mărimea creierului și riscul de boală Parkinson și ADHD. Ce au descoperit cercetătorii după ce au analizat structuri cerebrale

Simina Dragut
Simina Dragut
Publicat: 1 noiembrie 2024, 11:48

Există o legătură genetică între mărimea creierului și riscul de boală Parkinson și ADHD. Oamenii de știință au identificat gene asociate cu volumul intracranian și volumele subcorticale ale creierului. Acestea pot indica o probabilitate mai mare de a suferi de aceste afecțiuni.

Reclamă

Volumul intracranian este spațiul total din craniu care include creierul, lichidul cefalorahidian și sângele. Structurile subcorticale ale creierului ocupă un rol major în dezvoltarea tulburărilor psihiatrice, neurologice și de dezvoltare. Acestea influențează funcții importante precum învățarea, memoria și controlul motor. Volumul intracranian indică trăsături neuropsihiatrice.

Există o legătură genetică între mărimea creierului și riscul de boală Parkinson și ADHD

Boala Parkinson și tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) pot fi legate genetic. Simptomele acestora pot avea efecte asupra volumului creierului.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

La realizarea studiului au fost folosite peste 1000 de laboratoare de cercetare din 45 de țări. S-au inclus lucrări de la 189 de cercetători care au evaluat ADN-ul și creierele a 74898 de participanți, conform News-Medical.

Au fost efectuate proceduri de control al calității pentru a asigura acuratețea datelor. Au fost realizate ajustări pentru variabile precum sexul, vârsta și volumul creierului pentru a lua în considerare diferențele dintre grupuri.

Reclamă

Informațiile au fost extrase cu ajutorul unei analize genetice exhaustive a structurii cerebrale. Cercetătorii au descoperit 254 de variante genetice care au un impact semnificativ în dezvoltarea și funcționarea unor regiuni cerebrale importante, potrivit Adevărul.

„Se știe că o mulțime de boli ale creierului sunt parțial genetice, dar din punctul de vedere științific dorim să găsim modificările specifice ale codului genetic care le cauzează”, a declarat profesorul Paul M. Thompson de la Universitatea din California de Sud, unul dintre autorii studiului.

Analiza structurilor subcorticale ale creierului a avut mai multe rezultate

Structurile subcorticale ale creierului sunt implicate în tulburările de dezvoltare, psihiatrice și neurologice. Oamenii de știință au asociat efecte genetice cauzale ale volumelor creierului cu boala Parkinson și tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate, conform studiului publicat în revista Nature.

Reclamă

Datele descoperite de cercetători implică modele specifice de expresie a genelor în dezvoltarea creierului și variante genetice în tulburările neuropsihiatrice comorbide. Noile informații ar putea indica un substrat cerebral și o regiune de acțiune pentru genele de risc implicate în bolile creierului.

Boala Parkinson este o afecțiune a creierului care influențează mai multe aspecte ale sănătății. Printre acestea se pot regăsi: capacitatea de mișcare, sănătatea mintală, somnul, durerea și funcțiile cognitive. În prezent nu există un tratament pentru a o vindeca definitiv, iar simptomele se agravează treptat în timp, conform Newsweek.

ADHD este o tulburare frecventă de neurodezvoltare. Aceasta se dezvoltă de cele mai multe ori la copii și poate continua până la vârsta adultă. Poate provoca mai multe simptome, precum: dificultăți de concentrare, hiperactivitate și impulsivitate. Există 3 subtipuri de ADHD: predominant hiperactiv-impulsiv, predominant neatent și subtipul combinat.

„Există dovezi puternice că ADHD și Parkinson au o bază biologică, iar această cercetare este un pas necesar pentru înțelegerea și, în cele din urmă, tratarea mai eficientă a acestor afecțiuni”, a afirmat profesorul Miguel Rentería de la Institutul de Cercetări Medicale Queensland din Australia, unul dintre autorii studiului.

Te-ar mai putea interesa și
Expunerea la temperaturi foarte scăzute poate îmbunătăți calitatea somnului. Oamenii de știință au analizat efectele criostimulării
Expunerea la temperaturi foarte scăzute poate îmbunătăți calitatea somnului. Oamenii de știință au analizat efectele criostimulării
Expunerea la temperaturi foarte scăzute poate îmbunătăți calitatea somnului. Oamenii de știință au analizat efectele criostimulării
Expunerea la lumină noaptea și expunerea la întuneric ziua pot afecta riscul de mortalitate. Oamenii de știință au evaluat efectele tulburărilor de ritm circadian
Expunerea la lumină noaptea și expunerea la întuneric ziua pot afecta riscul de mortalitate. Oamenii de știință au evaluat efectele tulburărilor de ritm circadian
Expunerea la lumină noaptea și expunerea la întuneric ziua pot afecta riscul de mortalitate. Oamenii de știință au evaluat efectele tulburărilor de ritm circadian
Oamenii îmbătrânesc mai rapid la două intervale de timp. Cercetătorii au analizat schimbările moleculare asociate acestui proces
Oamenii îmbătrânesc mai rapid la două intervale de timp. Cercetătorii au analizat schimbările moleculare asociate acestui proces
Oamenii îmbătrânesc mai rapid la două intervale de timp. Cercetătorii au analizat schimbările moleculare asociate acestui proces
Reclamă
PARTENERI
icon