Care sunt cauzele demenței. Factori de risc și prevenție

Oana Antonescu
Oana Antonescu
Publicat: 30 octombrie 2023, 06:08

Demența nu este o consecință firească și nici inevitabilă a îmbătrânirii. Aproape jumătate din cazuri ar putea fi prevenite prin adoptarea unui stil de viață sănătos și echilibrat, spun specialiștii. Află care sunt cauzele demenței și ce poți face pentru a o preveni. 

Reclamă

Mai bine de 55 de milioane de oameni la nivel global suferă de o formă de demență, iar numărul lor este așteptat să ajungă la 139 de milioane în anul 2050, potrivit statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății

Demența este un termen-umbrelă sub care se reunesc mai multe tulburări neurologice cu simptome asemănătoare, ce afectează memoria, funcțiile cognitive, comportamentul și emoțiile. Boala Alzheimer este cea mai întâlnită demență, reprezentând 60-70% din cazuri. 

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Demențele non-Alzheimer includ demența vasculară, demența cu corpi Lewy, demența frontotemporală și demența mixtă. Pe lângă acestea, câteva patologii au simptome comune cu demențele, cum ar fi: boala Parkinson, boala Huntington, boala Creutzfeldt-Jakob, traumatismele craniene și altele. 

Ce se știe despre cauzele demenței

Diferitele tipuri de demență au în comun o afectare a structurilor nervoase și a conexiunilor dintre ele. Cauzele demenței diferă în funcție de tipul specific. Boala Alzheimer, cea mai studiată dintre toate, este o provocare pentru comunitatea medicală. Cauzele ei nu sunt bine cunoscute, dar se crede că este consecința unei combinații de factori de mediu, genetici și de stil de viață.

Reclamă

Din punct de vedere biologic, în apariția bolii Alzheimer sunt implicate mai multe proteine care au un efect distructiv asupra neuronilor:

  • proteinele beta-amiloid, care se acumulează sub formă de plăci în vasele de sânge ale creierului și eliberează substanțe care perturbă comunicarea dintre celulele nervoase. Cu toate acestea plăcile de beta-amiloid nu declanșează întotdeauna maladia Alzheimer;
  • proteina tau, care este conținută de neuroni și care se modifică la bolnavii cu Alzheimer producând „încurcături” ale rețelei neuronale și moartea celulelor nervoase. 

Cauzele demenței vasculare sunt determinate de leziuni ale vaselor care furnizează sânge creierului, potrivit medicilor Mayo Clinic. Problemele vasculare pot duce la accidente vasculare cerebrale sau pot afecta creierul în alte moduri, cum ar fi deteriorarea fibrelor nervoase (axoni) din materia albă a creierului.

Reclamă

Demența cu corpi Lewy, a doua cea mai frecventă demență după Alzheimer, este cauzată de acumularea anormală a unei proteine numite alfa-sinucleină. Depozitele se numesc corpi Lewy și modifică funcționarea unor substanțe chimice din creier. 

Demența frontotemporală este un grup de tulburări, mai rare, în care se deteriorează celulele nervoase din lobii frontali și temporali ai creierului precum și conexiunile lor. Aceste zone sunt asociate cu personalitatea, comportamentul și limbajul.

Factorii de risc ai demențelor

Demențele sunt privite adesea ca un fenomen natural al procesului de îmbătrânire, însă vârsta înaintată, singură, nu este cauza demenței, cât unul dintre factorii de risc. Deși este o boală a bătrâneții, fiindcă se instalează după 65 de ani, nu toate persoanele vârstnice dezvoltă Alzheimer sau alte demențe, arată World Alzheimer Report 2023, un raport întocmit anual de federația Alzheimer’s Disease International. 

Sexul feminin este un alt factor de risc în apariția demenței. Nu doar speranța de viață mai mare a femeilor este motivul care le predispune la Alzheimer și alte demențe. Și fluctuațiile hormonale suferite de-a lungul vieții în sarcină, postpartum și la menopauză sunt un factor de risc. 

Riscul de a dezvolta Alzheimer și alte demențe este mai mare pentru persoanele care au părinți sau frați diagnosticați cu o tulburare neurologică. Până în prezent, au fost identificate peste 20 de gene care influențează riscul unei persoane de a dezvolta demență. 

Nu putem opri îmbătrânirea și nici nu putem modifica genele responsabile de apariția demențelor, dar există câteva schimbări pe care le putem face pentru a ne reduce riscul de îmbolnăvire.  

Factori de risc modificabili

Există 12 factori de risc asupra cărora putem interveni pentru a preveni sau întârzia instalarea demenței, potrivit unui raport publicat în anul 2020 de Comisia revistei științifice The Lancet. Aceștia sunt:

  • Lipsa de activitate fizică. Activitatea fizică regulată stimulează circulația sângelui și oxigenarea creierului, reduce inflamația în organism și previne deteriorarea celulelor nervoase;
  • Fumatul. Substanțele chimice din tutun pot deteriora vasele de sânge, reducând fluxul de sânge către creier. Fumatul este asociat și cu inflamația cronică, un factor considerat una dintre cauzele demenței;
  • Consumul excesiv de alcool. Investigațiile imagistice au arătat că deteriorează vizibil creierul, ducând la atrofie cerebrală;
  • Poluarea aerului. Poluanții atmosferici conțin substanțe chimice și particule care provoacă inflamație cronică în corp. Studiile susțin că aerul poluat favorizează acumularea plăcilor de amiloid în creier;
  • Traumatismele craniene. Pot duce la acumularea proteinelor de beta-amiloid și tau. De asemenea, pot declanșa un răspuns inflamator care afectează celulele nervoase;
  • Hipertensiunea arterială. Tensiunea mărită deteriorează pereții vaselor de sânge;
  • Diabetul. Crește riscul de demență prin mai multe mecanisme: afectează vasele mici de sânge din creier, favorizează depunerile anormale de proteine, îngreunează utilizarea glucozei de către creier și produce inflamație cronică;
  • Obezitatea. Excesul ponderal afectează circulația sângelui și a oxigenului în creier, favorizează inflamația cronică, diabetul și hipertensiunea arterială și contribuie la acumularea proteinelor beta-amiloide și tau;
  • Depresia. Modificările chimice și structurale induse de depresie la nivelul creierului pot crește vulnerabilitatea la boala Alzheimer; 
  • Interacțiunile sociale limitate. O viață socială activă previne degradarea cognitivă la vârsta a treia și depresia – un alt factor de risc pentru demențe;
  • Nivelul scăzut de educație. Pe lângă stimularea cognitivă redusă, se asociază cu un acces limitat la informații medicale și mai puține resurse și oportunități pentru a participa la activități recreative sau culturale care susțin sănătatea creierului;
  • Pierderea auzului. Poate face dificilă interacțiunile sociale și stimularea cognitivă.

Cum poți să previi instalarea demenței

Niciodată prea devreme, niciodată prea târziu – este motto-ul World Alzheimer Report din 2023, care face referire la măsurile de prevenție împotriva maladiei Alzheimer. De sănătatea creierului ar trebui să ne îngrijim de la vârste tinere, fiindcă prevenția este mai eficientă decât tratamentul acestei boli.

Demența nu trebuie privită ca o consecință inevitabilă a îmbătrânirii. În realitate, până la 40% din cazuri ar putea fi prevenite prin corectarea factorilor de risc modificabili, susține același raport. Iată ce poți face pentru a-ți menține sănătatea creierului la vârste înaintate:

  • evită fumatul activ, dar și pasiv;
  • practică cel puțin 120 de minute de activități fizice moderate sau 90 de minute de exerciții intense pe săptămână;
  • evită să consumi alcool în exces, care este una dintre cauzele demenței;
  • menține-ți greutatea în limitele normale;
  • ține tensiunea arterială sub control;
  • urmează o dietă echilibrată pentru a preveni creșterea glicemiei și colesterolului;
  • creează și menține conexiuni sociale;
  • practică activități care te stimulează cognitiv prin exersarea memoriei și capacității de concentrare.

Dieta Alzheimer

Studiile au arătat că unele alimente pot încetini rata declinului cognitiv la vârste înaintate. Iată ce ar trebui să incluzi în alimentație pentru a preveni demența:

  • Legume și fructe proaspete. Contribuie la prevenirea demenței prin concentrația mare de antioxidanți care combat radicalii liberi. Aceștia deteriorează celulele din organism, inclusiv pe cele neuronale;
  • Mere sau suc proaspăt de mere. În boala Alzheimer, se produce o scădere a sintezei de acetilcolină, un compus care acționează ca neurotransmițător și care este esențial pentru funcțiile cognitive. Prin aportul de flavonoide cu proprietăți antioxidante, merele stimulează sinteza acetilcolinei;
  • Pește gras. Somonul, tonul, macroul, sardinele și heringul sunt specii de pește gras bogate în acizi grași omega 3 care ar putea preveni demența. Suplimentele cu omega 3 pot aduce beneficii în stadiile incipiente ale bolii Alzheimer, potrivit unui studiu publicat în revista Nutritional Neuroscience;
  • Ulei de măsline. Consumul de ulei de măsline poate reduce riscul de a dezvolta demență datorită unor polifenoli cu activitate antioxidantă, potrivit unor studii

Dieta MIND, care combină principii din dieta mediteraneană și dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) poate întârzia declinul cognitiv, susțin specialiștii. Ea este cunoscută și ca „dieta Alzheimer” și presupune consumul de fructe și legume proaspete, cereale integrale, leguminoase, nuci și pește, în detrimentul cărnii, lactatelor și dulciurilor.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
articol cu video
Ce este dopamina. Cum acționează acest hormon în organism
Ce este dopamina. Cum acționează acest hormon în organism
Ce este dopamina. Cum acționează acest hormon în organism
articol cu video
Legătura dintre colesterolul crescut și boala Alzheimer. Cum poți preveni dezvoltarea acestei afecțiuni
Legătura dintre colesterolul crescut și boala Alzheimer. Cum poți preveni dezvoltarea acestei afecțiuni
Legătura dintre colesterolul crescut și boala Alzheimer. Cum poți preveni dezvoltarea acestei afecțiuni
Inflamația intestinală crește riscul de Alzheimer – studiu
Inflamația intestinală crește riscul de Alzheimer – studiu
Inflamația intestinală crește riscul de Alzheimer – studiu
Reclamă
PARTENERI
icon