Vara este un sezon critic pentru persoanele care au probleme cu tensiunea arterială. Temperaturile ridicate afectează presiunea în vasele de sânge și pot să provoace complicații cardiovasculare. Află ce efecte pot avea asupra sănătății tale canicula și problemele de tensiune arterială.
Tensiunea arterială sau presiunea arterială este forța exercitată de sânge asupra pereților arterelor în timp ce inimă în pompează în corp.
Ce este tensiunea arterială
Tensiunea arterială reprezintă un indicator foarte important al sănătății cardiovasculare și se compune din două valori:
- tensiunea sistolică: este presiunea exercitată asupra pereților arterelor atunci când inima se contractă și pompează sângele. Ea reprezintă valoarea mai mare, notată prima;
- tensiunea diastolică: este presiunea exercitată asupra pereților arterelor atunci când inima stă în repaus, între bătăi. Ea reprezintă valoarea mai mică, notată a doua.
Tensiunea arterială se măsoară în milimetri coloană de mercur (mmHg), iar valoarea considerată normală este de 120/80 mmHg sau mai puțin.
Cum influențează canicula tensiunea arterială
În lunile de vară, menținerea tensiunii arteriale sub control poate fi o provocare pentru persoanele hipertensive. Ea poate înregistra fluctuații importante, cu efecte nedorite asupra sănătății.
Când temperatura mediului exterior se apropie sau o depășește pe cea a corpului, se pun în funcțiune mecanisme de reglare pentru a menține temperatura corporală stabilă. Cele mai importante sunt vasodilatația și transpirația.
Canicula și problemele de tensiune arterială: vasodilatația
La temperaturi ridicate, vasele de sânge periferice se dilată pentru a crește fluxul de sânge către piele și a elibera astfel căldura în mediul înconjurător, potrivit Harvard Health Publishing.
Prin lărgirea vaselor de sânge, se reduce rezistența pe care inima trebuie să o învingă pentru a pompa sângele. Prin urmare, presiunea exercitată de sânge asupra pereților vaselor se reduce când acestea se dilată și tensiunea arterială scade.
Canicula și problemele de tensiune arterială: transpirația
Pe de altă parte, canicula poate produce și o creștere a tensiunii arteriale în situația unei deshidratări. La temperaturi ridicate, corpul transpiră mai mult pentru a se răcori, ceea ce poate duce la deshidratare dacă nu se consumă suficiente lichide. Drept urmare, volumul de sânge scade și devine mai vâscos și mai dificil de pompat în corp. Pentru a menține un flux constant către organe și țesuturi, ritmul cardiac și tensiunea arterială cresc. Totodată, din același motiv, vasele de sânge se contractă ca urmare a deshidratării. Această constricție poate crește tensiunea arterială.
Riscul deshidratării este mai crescut la persoanele hipertensive aflate sub tratament. Diureticele pot duce la o pierdere mai mare de fluide din corp, în timp ce medicamentele beta-blocante pot afecta răspunsul organismului la căldură. Persoanele care urmează un tratament cu beta-blocante pot să nu transpire suficient pentru a se răcori, ceea ce duce la acumularea de căldură în corp și la deshidratare.
Nu în ultimul rând, transpirația excesivă și deshidratarea pot cauza pierderi mari de electroliți, cum ar fi sodiul și potasiul. Aceștia au un rol esențial în menținerea echilibrului tensiunii arteriale și a funcționării normale a inimii. Dezechilibrele electrolitice pot să provoace fluctuații ale tensiunii arteriale.
Expunerea la soare și tensiunea arterială: ce efecte poate avea
Expunerea la razele ultraviolete a fost asociată în studii cu o reducere a tensiunii sistolice, dar căldura în exces poate duce la o scădere bruscă (hipotensiune). Aceasta se manifestă prin:
- amețeli;
- oboseală și slăbiciune;
- respirație rapidă;
- vedere încețoșată;
- stări de confuzie;
- dificultăți de concentrare;
- senzație de greață și vărsături;
- leșin.
Când expunerea la soare produce deshidratare, persoanele hipertensive pot suferi complicații grave:
- Accident vascular cerebral. Creșterea tensiunii arteriale poate duce la ruperea sau blocarea vaselor de sânge din creier;
- Infarct miocardic. Îngroșarea sângelui face mai probabilă formarea cheagurilor de sânge;
- Insuficiență cardiacă. Hipertensiunea arterială agravată poate face ca inima să nu mai pompeze sângele eficient;
- Aritmii cardiace. Deshidratarea și dezechilibrele electrolitice asociate pot provoca bătăi neregulate ale inimii care pot duce la complicații grave în cazul persoanelor hipertensive;
- Leziuni renale. Tensiunea crescută poate afecta vasele de sânge din rinichi, provocând leziuni renale sau insuficiență renală.
Metode de precauție pentru cardiaci în perioadele caniculare
Medicii Asociației Americane a Inimii recomandă persoanelor hipertensive și cardiace să urmeze aceste 5 măsuri de precauție pe timpul verii:
1. Uită-te la ceas
Evită să ieși în aer liber între orele 12.00 și 15.00, atunci când soarele este cel mai puternic. În zilele caniculare, intervalul orar în care ar trebui să stai în casă este de 11.00-18.00. Astfel, poți evita simptomele care apar când canicula și problemele de tensiune arterială acționează împreună;
2. Îmbracă-te adecvat
Poartă haine ușoare, de culoare deschisă, din materiale care permit pielii să respire, cum ar fi bumbacul sau materiale special concepute pentru vreme caldă. Aplică o cremă cu FPS (factor de protecție solară) de cel puțin 15 pe zonele de piele neacoperite. Adaugă la ținută o pălărie și ochelari de soare;
3. Hidratează-te
Lichidele ajută inima să pompeze mai ușor sângele prin vase, de aceea hidratarea ocupă un rol foarte important. Bea apă înainte, în timpul și după ce ieși afară sau faci exerciții fizice. Evită băuturile care deshidratează, cum sunt cafeaua și alcoolul;
4. Fă pauze regulate
Găsește o zonă cu umbră sau un loc răcoros și oprește-te pentru câteva minute pentru a evita simptomele asociate cu canicula și problemele de tensiune arterială. Hidratează-te și reia activitatea treptat, pentru a preveni supraîncălzirea;
5. Respectă indicațiile medicului
Continuă să iei toate medicamentele așa cum ți-au fost recomandate de medicul tău, chiar și în condiții de vreme caldă. Dacă observi că apar unele modificări în modul în care reacționează corpul tău la tratament, cere un consult.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.