Hipertensiunea arterială poate să nu prezinte simptome evidente timp de mai mulți ani, motiv pentru care este numită și „ucigașul tăcut”. Dacă nu este depistată și tratată, ea afectează vasele de sânge și orgae importante precum inima, rinichii, creierul și ochii. Află care sunt principalele simptome de tensiune mare.
Aproape 1,3 miliarde de oameni din întreaga lume au hipertensiune arterială. Cu toate acestea, 46% dintre ei nu știu că suferă de această afecțiune și mai puțin de jumătate (42%) sunt diagnosticați și tratați, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). La nivel global, tensiunea arterială crescută este o cauză majoră de decese premature.
Poți avea tensiune mărită o perioadă lungă de timp fără să știi acest lucru, deoarece simptomele nu sunt evidente. Chiar și în absența lor, hipertensiunea arterială poate cauza leziuni ale vaselor de sânge și organelor interne. Acestea provoacă o serie de complicații grave, printre care:
- accidentul vascular cerebral (atacul cerebral);
- infarctul miocardic (atacul de cord);
- anevrismele;
- insuficiența cardiacă;
- boala cronică de rinichi;
- retinopatia hipertensivă (afectare a vaselor de sânge care irigă retina).
Ești considerat hipertensiv atunci când tensiunea ta arterială are o valoare egală sau mai mare de 140/90 mmHg (sau, popular, tensiune 14 cu 9) în două zile diferite, conform definiției OMS.
Factorii de risc pentru hipertensiunea arterială
Riscul de a dezvolta hipertensiune arterială crește odată cu înaintarea în vârstă. Această afecțiune este diagnosticată mai frecvent după 65 de ani. Bărbații sunt mai predispuși să dezvolte hipertensiune la o vârstă mai tânără decât femeile, dar riscul femeilor crește după menopauză.
Alți factori de risc pentru hipertensiunea arterială sunt:
- istoricul familial de hipertensiune arterială;
- sedentarismul;
- consumul de alcool;
- fumatul;
- supraponderalitatea și obezitatea;
- alimentația nesănătoasă: consumul excesiv de sare, dieta bogată în grăsimi saturate și trans, consumul redus de fructe și legume;
- afecțiuni coexistente precum diabetul, bolile renale, apneea în somn și dislipidemia (colesterol și trigliceride mărite).
Principalele simptome de tensiune mare
Majoritatea oamenilor care suferă de hipertensiune arterială nu prezintă simptome evidente. De multe ori, măsurarea periodică a tensiunii arteriale este cea mai bună modalitate prin care poți identifica tensiunea mărită.
Simptomele devin vizibile când valoarea tensiunii ajunge la 180/120 mmHg (18 cu 12) și peste. Acestea includ:
- dureri de cap severe;
- dureri în piept;
- amețeli;
- dificultăți de respirație;
- greață sau vărsături;
- țiuit în urechi;
- vedere încețoșată sau alte modificări ale vederii;
- sângerări nazale;
- ritm cardiac anormal;
- anxietate;
- confuzie.
Ce trebuie să faci dacă ai aceste simptome
Dacă experimentezi simptome simptome de tensiune mare, solicită imediat asistență medicală. Valoarea de 180/120 mmHg este considerată criză hipertensivă, conform ghidurilor medicale. La acest nivel, ea este extrem de periculoasă și este important să acționezi imediat.
În timpul unei crize hipertensive, inima nu mai poate pompa eficient sângele, ceea ce poate cauza leziuni severe organelor vitale, conform Mayo Clinic. Criza hipertensivă prezintă un risc crescut de complicații grave, cum ar fi accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic și alte afecțiuni care pun viața în pericol.
Apelează serviciul 112 dacă ai simptome de accident vascular cerebral. Acestea includ:
- slăbiciune sau amorțeală a membrelor, de obicei pe o parte a corpului;
- dificultăți de vorbire;
- probleme de vedere;
- pierderea echilibrului și coordonării;
- gura sau jumătate de față căzută pe o parte, vizibilă ca o asimetrie facială;
- durere severă de cap.
Simptomele de infarct miocardic includ:
- durere în mijlocul pieptului care poate iradia în brațul stâng, maxilar, spate sau gât;
- senzație de lipsă de aer;
- palpitații;
- greață sau vărsături;
- transpirații reci;
- amețeli.
Dacă nu este tratată prompt, tensiunea arterială mărită poate fi fatală. Pentru a trata o criză hipertensivă, poate fi necesară spitalizarea pentru a monitoriza eventualele leziuni ale organelor. Pacienții primesc medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale, administrate pe cale orală sau intravenoasă.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
