Antena

Bufeuri la menopauză: de ce apar și cum poți să le reduci

Oana Antonescu
Oana Antonescu
Publicat: 27 august 2023, 06:11

Valurile de căldură intensă pe care multe femei le resimt la menopauză pot să dureze ani la rând și să provoace mult disconfort fizic și emoțional. Există tratamente la care poți apela, dar și câteva schimbări legate de stilul de viață care te pot ajuta să scapi de bufeuri la menopauză.

Reclamă

Fiecare femeie resimte menopauza în mod diferit, dar puseurile de căldură intensă sunt o constantă în această etapă a vieții. Mai bine de 85% dintre femei se confruntă cu bufeuri la menopauză, arată statisticile. Ele debutează de când începe tranziția către menopauză (etapă numită premenopauză) și pot să persiste mulți ani mai târziu.

Bufeurile se simt ca valuri de căldură intensă care apar subit și se răspândesc în corp, dar mai ales în zona feței, gâtului și pieptului. Ele sunt frecvent însoțite de transpirație excesivă, uneori și de roșeață a pielii și pot apărea în orice moment al zilei sau al nopții. Transpirațiile nocturne pot să provoace treziri frecvente din somn care duc la oboseală și iritabilitate.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

De ce apar bufeuri la menopauză

Valurile subite de căldură resimțite de femei la menopauză sunt cauzate de schimbările hormonale care apar în corp în această perioadă. Producția unor hormoni se reduce semnificativ la menopauză, dar în special scăderea nivelului de estrogeni este cea care duce la apariția bufeurilor. Acești hormoni sexuali feminini sunt implicați în reglarea în reglarea temperaturii corpului. Ei influențează prin mecanisme directe și indirecte funcționarea hipotalamusului, o zonă a creierului supranumită termostatul organismului. 

La menopauză, când nivelul hormonilor estrogeni scade semnificativ, este afectat modul în care hipotalamusul interpretează semnalele termice din corp. El poate interpreta greșit că organismul este prea cald și poate declanșa mecanisme de răcire. Dilatarea vaselor de sânge și creșterea fluxului de sânge către suprafața pielii sunt astfel de mecanisme de răcire. Ele duc la apariția senzației de căldură intensă ce caraterizează bufeurile.

Reclamă

Schimbările hormonale sunt principalul motiv pentru care femeile se confruntă cu bufeuri la menopauză, dar ele pot fi influențate și de alți factori. Predispoziția genetică, stilul de viață și starea generală de sănătate influențează frecvența și severitatea lor. 

Cum poți atenua bufeurile de la menopauză

Dacă valurile de căldură sunt puternice și ajung să-ți afecteze calitatea vieții, există câteva măsuri care te pot ajuta să scapi de ele sau, cel puțin, să le reduci intensitatea. Înainte de recurge la tratamente medicamentoase, încearcă mai întâi să faci câteva schimbări legate de stilul de viață, recomandă specialiștii National Institute on Aging, agenție guvernamentală a Institutului Național de Sănătate al SUA (NIH). Iată ce recomandări fac aceștia:

  • Evită alcoolul, alimentele picante și cofeina. Acestea pot agrava bufeurile și alte simptome neplăcute ale menopauzei;
  • Dacă fumezi, încearcă să renunți, atât pentru a scăpa de bufeuri, cât și pentru sănătatea generală;
  • Încearcă să-ți menții o greutate sănătoasă. Femeile supraponderale și obeze pot experimenta bufeuri mai frecvente și mai severe;
  • Îmbracă-te în mai multe „straturi” pentru a le putea scoate pe rând în timpul unui bufeu, în funcție de intensitatea lui; 
  • Dacă bufeurile te împiedică să dormi noaptea, scade temperatura din cameră și bea cantități mici de apă rece înainte de culcare;
  • Poartă cu tine un ventilator portabil pe care să-l utilizezi când ai un bufeu;
  • Încearcă diverse practici pentru minte și corp. Unele studii au arătat că hipnoterapia și meditația de tip mindfulness ar putea ajuta în gestionarea bufeurilor.

Tratamente non-hormonale împotriva bufeurilor

Dacă schimbarea stilului de viață nu dă rezultate și te confrunți în continuare cu bufeuri, poți încerca unele tratamente non-hormonale. Acestea sunt o alegere bună pot fi o alegere bună dacă nu poți lua hormoni din motive de sănătate (cum ar fi cancerul de sân în antecedente) sau dacă te îngrijorează riscurile potențiale.

Reclamă

Opțiunile de tratament non-hormonal pentru bufeuri la menopauză pot fi:

  • medicamente antidepresive din clasa inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei, cum sunt paroxetina, fluoxetina și venlafaxina. Acestea s-au dovedit eficiente și în tratamentul bufeurilor. Dozele prescrise sunt, însă, mai mici decât cele recomandate pentru tratamentul depresiei. Sunt studiate și alte antidepresive;
  • fitoestrogenii sunt estrogeni derivați din plante. Ei pot fi asigurați din anumite cereale, legume și leguminoase (precum soia) și plante medicinale. Fitoestrogenii pot avea o acțiune similară estrogenului, dar mai slabă. Cu toate acestea, eficacitatea lor nu a fost demonstrată clar în studii, iar siguranța lor pe termen lung este neclară, atrag atenția medicii National Institute on Aging.

Pe lângă acestea, există pe piață numeroase remedii împotriva bufeurilor, dar acțiunea lor benefică nu a fost confirmată de cercetările științifice. Cimicifuga sau cohoșul negru, DHEA și izoflavonele din soia sunt tratamente non-hormonale populare, dar beneficiile lor sunt încă studiate. Unele pot avea efecte secundare grave, cum ar fi leziunile hepatice. De aceea, discută cu medicul tău înainte de a lua orice supliment alimentar.

Tratamente hormonale pentru bufeuri la menopauză

Terapia hormonală echilibrează nivelul hormonilor estrogeni din organism și este foarte eficientă împotriva bufeurilor de la menopauză. În plus, ea poate preveni sau trata și alte neplăceri asociate menopauzei, cum sunt:

  • uscăciunea vaginală;
  • tulburările de somn;
  • scăderea densității osoase.

Tratamentele hormonale pot fi administrate sub diverse forme, de la pilule, plasturi, inele, implanturi și până la geluri sau creme. Există câteva riscuri asociate administrării de hormoni: infarct, accident vascular cerebral, cheaguri de sânge, cancer de sân și demență. Aceste riscuri au fost observate în special la femeile cu vârsta peste 60 de ani, în perioada de postmenopauză (după instalarea menopauzei). 

Formulele mai noi de hormoni par să prezinte mai puține riscuri și pot oferi beneficii care depășesc posibilele riscuri dacă sunt administrate în timpul tranziției menopauzei. Studiile continuă să evalueze beneficiile, riscurile și siguranța pe termen lung a terapiei hormonale.

Femeile mai tinere prezintă mai puține riscuri și au mai multe beneficii potențiale în urma tratamentelor hormonale. În cazu femeilor cu menopauză naturală (care nu este precoce), perioada optimă de administrare a terapiei hormonale este între 50 și 59 ani și se recomandă începerea ei din etapa de tranziție către menopauză sau cât mai devreme de la debutul ei. În cazul femeilor cu menopauză prematură (cu debut în jurul vârstei de 40 de ani), tratamentele hormonale se recomandă până la vârsta naturală a menopauzei.

Terapia hormonală are unele contraindicații. De aceea, decizia de a urma un astfel de tratament trebuie discutată cu medicul, după o evaluare a stării tale de sănătate și a istoricului medical. Dacă terapia hormonală este potrivită pentru tine, medicul îți va recomanda cea mai redusă doză și pentru intervalul cel mai scurt necesar controlului simptomelor.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
articol cu video
Legătura dintre incontinență urinară și menopauză. Cum se pot gestiona simptomele
Legătura dintre incontinență urinară și menopauză. Cum se pot gestiona simptomele
Legătura dintre incontinență urinară și menopauză. Cum se pot gestiona simptomele
Ce poate semnala pofta de sărat. Motivele pentru care corpul „cere” mai multă sare
Ce poate semnala pofta de sărat. Motivele pentru care corpul „cere” mai multă sare
Ce poate semnala pofta de sărat. Motivele pentru care corpul „cere” mai multă sare
Principalele cauze ale transpirațiilor reci. Ce pot indica aceste simptome
Principalele cauze ale transpirațiilor reci. Ce pot indica aceste simptome
Principalele cauze ale transpirațiilor reci. Ce pot indica aceste simptome
Reclamă
PARTENERI
Chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi
Rețete Fel De Fel
Chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi
Aceste chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi sunt o gustare simplă, hrănitoare și extrem de versatilă. Pot fi servite ca gustare, fel principal, garnitură sau aperitiv. Sunt perfecte atât calde cât și reci, și pot fi gătite la tigaie, în cuptor sau chiar la air fryer. Aceste chiftele sunt ca o îmbrățișare caldă de vară. Pe cât de umile sunt ingredientele, pe atât de surprinzătoare este savoarea lor când sunt combinate cu grijă. La prima vedere par modeste, dar odată ce le muști, dezvăluie o textură fină și parfumată. Este o armonie între dulceața discretă a morcovului, suculența dovlecelului și finețea cartofului. Tot din categoria chiftelelor de legume mai poți încerca de pe blog și rețeta de chiftele de spanac cu pâine și parmezan, în sos de unt. Sunt delicate și pline de arome fine, fiind ideale ca aperitiv sau fel principal. Sosul de unt adaugă o textură cremoasă și un gust bogat care completează perfect savoarea chiftelelor. Sau poate te inspiră și rețeta de chiftele de dovlecei cu couscous. Sunt o opțiune delicioasă și sănătoasă, perfectă pentru un prânz sau cină ușoară. Chiftelele sunt crocante la exterior și moi în interior, având o textură plăcută și un gust bogat datorită combinației de dovlecei și couscous. Despre ingredientele din chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi Cartoful este baza solidă, care leagă totul și oferă o structură cremoasă în interior. Fie că este folosit fiert sau crud, el aduce o densitate moale, care contrastează cu crustă rumenă de la exterior. Este acel ingredient de bază care permite celorlalte arome să strălucească. Dovlecelul, blând și delicat, are rolul de a lumina compoziția. Dă suculență, prospețime și o notă vegetală subtilă. Atunci când este bine scurs și amestecat în chiftele, adaugă un ton umed și catifelat, care face ca fiecare mușcătură să se topească în gură. Morcovul, pe de altă parte, aduce o notă dulceagă naturală și o culoare caldă, portocalie. Acesta face ca interiorul chiftelelor să fie nu doar gustos, ci și plăcut privirii. E firul dulce care echilibrează gustul neutru al cartofului și pe cel vegetal al dovlecelului. Când sunt prăjite sau coapte, chiftelele capătă o crustă aurie, crocantă, care foșnește ușor sub dinți. Interiorul rămâne moale, dar nu cleios, ci aerat și bine legat, fără a fi greu. Din loc în loc, întâlnești câte un fir de morcov sau pătrunjel, care le dă un aer de casă, exact ca în bucătăriile bunicilor. Aroma care iese din cuptor sau din tigaie este inconfundabilă. Simți un miros de legume ușor caramelizate, de verdețuri proaspete, de casă primitoare. Dacă adaugi și un praf de boia sau chimen, devin și mai parfumate, cu o ușoară adiere orientală sau rustică, în funcție de condimente. Urmărește mai jos rețeta detaliată, pentru a prepara și tu așa delicioase chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi.
icon