Chiar dacă sunt inofensive de cele mai multe ori, așa-numitele înțepături la inimă nu trebuie ignorate. Printre cauzele posibile se numără și afecțiuni care ar trebui tratate prompt. Află de ce te înțeapă inima și când ar trebui să te îngrijoreze acest simptom.
Reclamă
Senzațiile de înțepătură în zona inimii stârnesc adesea îngrijorare, fiindcă duc cu gândul la probleme cardiace. Mulți dintre cei care se confruntă cu ele cred că au un atac de cord, ceea ce le produce panică. Într-adevăr, ele pot fi legate de afecțiuni ale inimii, dar pot fi cauzate și de afecțiuni care nu sunt de origine cardiacă.
Înțepăturile la inimă sunt experimentate la orice vârstă, inclusiv de copii uneori. Dacă te întrebi de ce te înțeapă inima, trebuie să știi că există mai multe cauze posibile, iar infarctul miocardic se numără destul de rar printre ele. Durerea severă, ascuțită în piept, dificultățile de respirație și senzația de presiune în piept sunt simptomele mai comune ale atacurilor de cord.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
Un episod izolat de durere sau înțepătură ușoară în piept, care durează doar câteva secunde, e puțin probabil să fie un motiv de îngrijorare, potrivit publicației Medical News Today. În schimb, durerea severă, prelungită sau recurentă în piept poate fi semnul unei afecțiuni mai grave.
De ce te înțeapă inima: cauzele posibile
Partea superioară a toracelui include numeroase organe și structuri importante: inima, plămânii, bronhiile, traheea, esofagul, mușchii toracelui și coastele. În relativa vecinătate a inimii sunt ficatul, stomacul și pancreasul. Senzația de înțepături la nivelul inimii poate iradia de la toate aceste organe.
Reclamă
Iată care sunt cele mai comune cauze ale înțepăturilor în piept:
Refluxul gastroesofagian
Boala de reflux gastroesofagian este o afecțiune comună, care se manifestă în principal printr-o senzație de arsură în piept, dar și prin durere ascuțită resimțită în mijlocul pieptului. De vină pentru aceste simptome neplăcute este conținutul acid al stomacului care ajunge în esofag și îl irită.
Refluxul gastroesofagian se manifestă și rin:
Reclamă
- senzație de plenitudine sau balonare după mese;
- eructații și flatulență;
- greață sau vărsături;
- gust acru în gură;
- durere și dificultate la înghițire.
Pericardita
Pericardita este inflamația pericardului, o membrană subțire ca un sac ce învelește inima. Afecțiunea poate fi cauzată de infecții virale (virusul Coxsackie, virusul gripal, virusul herpes simplex sau virusul Epstein-Barr), bacteriene (Streptococcus pneumoniae, Staphylococcus aureus sau Mycobacterium tuberculosis), boli autoimune sau leziuni.
Inflamația pericardului provoacă dureri ascuțite și bruște, asemănătoare înțepăturilor, în centrul sau pe partea stângă a pieptului. Ele tind să se agraveze atunci când persoana afectată respiră adânc sau stă culcată și scad în intensitate când se ridică sau se apleacă înainte.
Alte simptome posibile ale pericarditei includ:
- senzație de presiune în piept;
- palpitații;
- dificultăți în respirație;
- stare de slăbiciune;
- oboseală generală;
- febră ușoară;
- umflarea picioarelor sau a abdomenului.
Tensiunea musculară
Senzația de înțepături la inimă poate fi cauzată de probleme musculoscheletice, cum ar fi tensiunea musculară în zona pieptului. Există mai mulți mușchi în apropierea inimii care pot fi suprasolicitați prin eforturi fizice intense sau poziții vicioase:
- Mușchii intercostali, responsabili pentru mișcările respiratorii;
- Mușchii pectorali, care se află în partea frontală a pieptului și pot fi implicați în diverse activități fizice sau mișcări repetitive;
- Mușchiul deltoid, principalul mușchi al umărului;
- Mușchii spatelui, a căror tensiune și durere poate iradia până în piept;
- Diafragma, mușchiul responsabil pentru respirație și care separă cavitatea toracică de cea abdominală. Tensiunea sau iritarea diafragmei poate provoca senzații de înțepături în piept.
Angina
Angina pectorală este o durere în piept cauzată de reducerea fluxului de sânge către inimă. Ea este un simptom al bolii coronariene și apare în condiții de efort fizic, cum ar fi alergatul, urcatul scărilor sau chiar mers în ritm rapid.
Angina include o gamă largă de senzații dureroase în piept. Bolnavii o descriu în diverse moduri, cum ar fi senzație de strângere, presiune, înțepături sau arsură. Aceste senzații pot iradia către alte părți ale corpului, cum ar fi brațele, spatele, gâtul sau maxilarul.
Alte posibile semne ale anginei includ:
- durere în partea inferioară a abdomenului;
- greață;
- amețeli;
- respirație dificilă;
- senzație de lipsă de aer;
- oboseală.
Atunci când simptomele sunt severe și persistente, angina pectorală este considerată o urgență medicală și necesită asistență imediată. Dificultățile severe de respirație, greața, transpirația abundentă, amețelile și senzația de leșin pot fi un semn de avertizare al unui potențial atac de cord.
Inflamația cartilajului costal
O altă cauză posibilă a înțepăturilor la inimă este costocondrita – o afecțiune caracterizată prin inflamația cartilajului care leagă coastele de stern. Ea poate fi declanșată de o varietate de factori: leziuni traumatice în zona pieptului, efort fizic excesiv și activități repetitive care implică mișcări ale trunchiului.
Durerea în piept este principalul simptom al costocondritei. De multe ori, ea este resimțită ca o senzație de înțepătură. Deși neplăcută, această afecțiune nu este considerată gravă și nu pune viața în pericol. În general, inflamația se reduce cu timpul. Se recomandă repausul, aplicarea de căldură locală și administrarea de medicamente antiinflamatoare.
Bolile pulmonare
Mai multe afecțiuni ale plămânilor pot cauza senzații de înțepături sau durere în piept. Acestea includ:
- Pneumonia, o inflamație acută a plămânilor cauzată de o infecție;
- Pleurezia, o inflamație a membranei pleurale care acoperă plămânii și căptușește cavitatea toracică;
- Bronșita, o inflamație a bronhiilor care provoacă tuse;
- Embolia pulmonară, care se produce prin blocarea unei artere pulmonare cu un cheag de sânge. Înțepăturile pe care le provoacă sunt ascuțite, puternice și dureroase;
- Pneumotoraxul, afecțiune în care aerul se acumulează în spațiul dintre plămâni și peretele toracic. Acesta provoacă, de asemenea, o durere ascuțită, însoțită de o senzație de presiune în piept și dificultăți de respirație.
Stresul, anxietatea și atacurile de panică
Unele persoane pot simți disconfort sau înțepături în piept ca răspuns la stres sau anxietate. În situații de stres sau anxietate, corpul reacționează prin eliberarea de hormoni de stres precum adrenalina. Aceștia pot afecta sistemul cardiovascular și determină senzații de strângere, presiune sau înțepături în piept.
Un eveniment stresant poate declanșa un atac de panică. Potrivit Anxiety and Depression Association of America, un atac de panică include cel puțin patru dintre următoarele simptome:
- durere sau disconfort în piept;
- palpitații sau ritm cardiac accelerat;
- senzație de sufocare;
- senzația de lipsă de aer;
- senzație neobișnuită de căldură sau de frig;
- tremur;
- senzații de amorțeală sau furnicături;
- senzație de amețeală sau slăbiciune;
- disconfort gastric;
- greață;
- senzație de spaimă;
- teamă de pierdere a controlului;
- teamă de moarte.
Dacă te confrunți des cu senzații de înțepături în piept, chiar și în lipsa altor simptome, consultă un medic pentru evaluare și sfaturi suplimentare. Uneori, înțepăturile în zona inimii pot fi semnul unei probleme medicale mai grave, așa că nu ar trebui ignorat.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
