Dacă ai fost diagnosticat cu rezistență la insulină și nu tratezi această problemă prompt și corect, riști să dezvolți diabet de tip 2 și multe alte complicații periculoase. Află ce presupune tratamentul pentru rezistența la insulină.
Reclamă
Când ai rezistență la insulină, înseamnă că celulele din organismul tău au devenit mai puțin receptive la acțiunea insulinei. Insulina este un hormon secretat de pancreas care ajută glucoza din sânge să ajungă în celulele musculare, adipoase și hepatice. Acestea o utilizează ca sursă de energie. Glucoza provine din alimentele pe care le consumăm, dar și ficatul o produce la nevoie.
După ce mâncăm, nivelul glicemiei crește, iar pancreasul eliberează insulină în sânge. Astfel, glucoza pătrunde în celule și nivelul glicemiei revine la normal. Uneori, acest mecanism se dereglează, astfel că celulele nu mai răspund bine la insulină și glucoza nu mai ajunge la ele. Motivele pentru care se întâmplă acest lucru nu sunt foarte clare, dar predispoziția genetică pentru diabet, sedentarismul, excesul ponderal și vârsta înaintată sunt considerați factori de risc.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
Ca urmare a creșterii rezistenței celulelor la insulină, pancreasul produce mai multă încercând să reducă nivelul glucozei din sânge. Pentru o vreme, el reușește să țină sub control glicemia.
Ce se întâmplă dacă nu tratezi rezistența la insulină
În timp, rezistența la insulină tinde să se agraveze, iar celulele pancreatice care produc insulina pot să se epuizeze, conform American Diabetes Association. În cele din urmă, pancreasul ajunge să nu mai producă suficientă insulină pentru a contracara rezistența celulelor. Consecința este creșterea nivelului de glucoză în sânge și, în cele din urmă, apariția prediabetului sau diabetului de tip 2.
Reclamă
Rolul principal pe care îl are insulina în organism este de a regla nivelul de glucoză din sânge, dar ea îndeplinește și alte funcții importante. Prin urmare, efectele rezistenței la insulină depășesc sfera diabetului și pot include:
Creșterea colesterolului și trigliceridelor
Acest hormon are un rol important în reglarea metabolismului lipidic. El controlează stocarea grăsimilor în țesutul adipos și inhibă descompunerea grăsimilor în acizi grași liberi. Astfel, contribuie la reglarea nivelului de grăsimi din sânge.
În consecință, rezistența la insulină poate duce la dislipidemie, care înseamnă creșterea colesterolului, trigliceridelor sau ambelor. Drept urmare, rezistența la insulină, independent de diabet, este asociată cu un risc mai mare de boli cardiovasculare.
Reclamă
Ficat gras
Pentru că insulina este implicată în metabolismul grăsimilor, rezistența la insulină poate contribui la acumularea de grăsime în ficat și duce la o afecțiune cunoscută sub numele de ficat gras nonalcoolic. În unele cazuri, ficatul gras poate progresa către ciroză hepatică.
Hipertensiune arterială
Insulina ajută la eliminarea sodiului din organism prin rinichi. Când se instalează rezistența la insulină, această funcție poate fi afectată, ceea ce duce la retenția sodiului în organism. Sodiul în exces crește volumul de sânge, ceea ce poate determina creșterea presiunii arteriale.
Insulina acționează și ca vasodilatator, adică dilată vasele de sânge. În caz de rezistență la insulină, această capacitate de dilatare vasculară poate fi redusă, ceea ce crește rezistența vasculară și contribuie la creșterea tensiunii arteriale.
Cine îți poate recomanda tratamentul pentru rezistența la insulină
Analizele de sânge pentru verificarea nivelului de insulină și de glucoză pot fi recomandate de medicul de familie și tot acesta poate realiza o evaluare inițială. În funcție de rezultate, medicul de familie poate trimite pacientul către un medic specializat în diagnosticul, tratamentul și gestionarea diabetului. Acesta poate fi un specialist în diabet, nutriție și boli metabolice, cunoscut popular ca diabetolog, dar și un endocrinolog.
Acești specialiști pot oferi un plan de tratament specific, care poate include medicamente și recomandări pentru modificări ale stilului de viață. Un nutriționist sau dietetician va elaborarea un plan alimentar special, adaptat particularităților individuale, pentru a ajuta la gestionarea rezistenței la insulină.
Care este tratamentul pentru rezistența la insulină
Cu un tratament corect, rezistența la insulină este în mare măsură reversibilă. Scopul acestuia este de a crește sensibilitatea celulelor la efectul insulinei.
Tratamentul pentru rezistența la insulină poate implica modificări ale stilului de viață, scăderea în greutate și, în anumite cazuri, utilizarea de medicamente.
Mișcarea
Implicarea în activități fizice este probabil cea mai bună modalitate de a combate rezistența la insulină, susțin medicii American Diabetes Association. Exercițiile pot reduce semnificativ rezistența la insulină atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
Activitatea fizică face organismul mai sensibil la insulină și construiește mușchi care pot absorbi glucoza din sânge. În plus, ea facilitează intrarea glucozei în celulele musculare fără ca insulina să acționeze ca intermediar, reducând dependența celulelor de insulină pentru energie. Deși acest lucru nu reduce în mod direct rezistența la insulină, poate ajuta la controlul glucozei din sânge.
Scăderea în greutate
Dacă este cazul, pierderea în greutate poate avea un impact semnificativ asupra rezistenței la insulină. Chiar și o pierdere modestă în greutate poate aduce beneficii semnificative.
Cercetările au arătat că persoanele care efectuează intervenții bariatrice pentru scăderea în greutate au tendința de a deveni semnificativ mai sensibile la insulină.
Dieta în tratamentul pentru rezistența la insulină
Nu există o dietă anume care s-a dovedit cea mai eficientă în reducerea rezistenței la insulină, dar alimentația ajută în gestionarea acestei probleme. Regula cea mai importantă este să alegi alimente care să nu crească și mai mult nivelul de insulină.
Adoptă o dietă echilibrată, cu un indice glicemic scăzut. Este bine să consumi cât mai multe alimente integrale, în detrimentul celor procesate, care au un indice glicemic mare de obicei. Exemple de astfel de alimente sunt pâinea albă, pastele și orezul alb, biscuiți și alte produse obținute din făină albă.
Grăsimile saturate favorizează și agravează rezistența la insulină. De aceea, sunt recomandate cele nesaturate, provenite din uleiuri vegetale (cu excepția uleiurilor de palmier și de cocos) și din carne slabă.
Dieta pentru rezistența la insulină ar trebui să includă:
- legume și fructe proaspete;
- lactate cu mai puține grăsimi;
- leguminoase (fasole, mazăre, linte, etc.)
- cereale integrale;
- fructe nucifere și semințe;
- pește;
- carne de pui fără piele;
- carne slabă de porc, vită și miel.
Medicația
În anumite situații, medicul poate include și medicamente în tratamentul pentru rezistența la insulină. Decizia depinde de gravitatea rezistenței la insulină, de prezența altor afecțiuni, de stilul de viață și de răspunsul la modificările de stil de viață. Dacă acestea nu sunt suficiente și rezistența la insulină persistă sau se agravează, se pot prescrie medicamente antidiabetice cum este metformina. Ele acționează prin suprimarea producției de glucoză de către ficat.
Tiazolidindionele, cunoscute și ca glitazone, sunt o altă clasă de medicamente utilizată uneori, fie singure, fie în asociere cu metformina. Aceste medicamente reduc direct rezistența la insulină și au mai puține efecte secundare decât metformina.
Înainte de începerea oricărui tratament, este esențial să discuți cu medicul tău. Acesta poate personaliza planul de tratament în funcție de starea ta de sănătate, istoricul medical și alți factori individuali.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
