Antena

Care sunt diferențele dintre refluxul gastric și boala de reflux gastroesofagian

Oana Antonescu
Oana Antonescu
Publicat: 14 noiembrie 2024, 08:10

Arsurile la stomac, refluxul gastric și boala de reflux gastroesofagian sunt termeni folosiți adesea cu sens similar. Deși toate aceste probleme semnalează o problemă la nivelul esofagului și sunt strâns legate, nu înseamnă același lucru. Află care sunt diferențele între aceste neplăceri digestive.

Reclamă

Refluxul gastric și boala de reflux gastroesofagian au simptome similare. Pentru că diferențele nu pot fi întotdeauna evidente, acești termeni se folosesc adesea cu același înțeles. 

În realitate, refluxul și boala de reflux gastroesofagian reprezintă două probleme digestive distincte, cu o complexitate diferită și care se gestionează diferit.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Ce este refluxul gastric

Refluxul gastric apare atunci când conținutul stomacului ajunge în esofag și provoacă o senzație de arsură în mijlocul pieptului, chiar sub stern. Așadar, arsurile gastrice, denumite medical pirozis, sunt un simptom al refluxului gastric. 

Pe lângă arsuri, refluxul mai poate provoca:

Reclamă
  • dureri în piept;
  • durere în gât;
  • regurgitare;
  • gust acru sau amar.

Refluxul gastric poate să nu cauzeze întotdeauna simptome, potrivit medicului gastroenterolog Scott Gabbard, citat de centrul medical academic Cleveland Clinic, din SUA. „Majoritatea oamenilor pot avea până la o oră de reflux pe zi fără să-l simtă. Dar, dacă refluxul este problematic, poate cauza arsuri gastrice”, detaliază specialistul. 

Trecerea acidului gastric din esofag în stomac se produce atunci când valva de la baza esofagului, numită sfincter esofagian, se deschide când nu ar trebui. Această valvă ca un inel muscular ar trebui să se deschidă pentru a permite alimentelor să ajungă în stomac și să se închidă apoi pentru a împiedica întoarcerea conținutului gastric. Din diverse motive, sfincterul esofagian se poate slăbi și nu se mai închide corespunzător.

Majoritatea oamenilor experimentează această neplăcere digestivă din când în când. Cel mai adesea, apare după o masă copioasă sau după consumul de alimente picante, alcool și cafea

Reclamă

În general, refluxul gastric nu este o problemă gravă, nu produce complicații și poate fi gestionat ușor. 

Ce este boala de reflux gastroesofagian 

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este o formă cronică și mai severă de reflux gastric, manifestată prin simptome recurente. Acestea includ:

  • arsuri gastrice frecvente;
  • regurgitarea alimentelor sau a unui lichid acru;
  • dificultate la înghițire;
  • tuse cronică sau răgușeală;
  • simptome de astm;
  • durere constantă în piept.

Cum știi dacă ai reflux gastric sau BRGE? Dacă experimentezi reflux gastric frecvent, de obicei mai des de două ori pe săptămână, ar putea fi un semn al acestei afecțiuni, spune dr. Scott Gabbard.

Spre deosebire de refluxul gastric ocazional, boala de reflux gastroesofagian poate duce la complicații pe termen lung. Refularea persistentă a acidului gastric în esofag provoacă uneori inflamație, iritație și chiar deteriorarea mucoasei esofagiene. 

Ce complicații poate provoca BRGE

Netratată sau tratată incorect, boala de reflux gastroesofagian poate cauza:

  • Esofagită. Inflamația cronică a mucoasei esofagului cunoscută ca esofagită este una dintre cele mai frecvente complicații ale BRGE. Poate cauza durere la înghițire, iritație și disconfort. Pe termen lung, poate duce la ulcerații și sângerări la nivelul esofagului;
  • Stricturi esofagiene. Expunerea constantă a esofagului la acidul gastric poate duce la formarea de țesut cicatricial. În timp, el poate îngusta esofagul, cauzând stricturi care fac înghițirea dificilă și dureroasă. Poate necesita proceduri precum dilatarea cu balon sau chiar intervenții chirurgicale pentru a mări diametrul esofagului;
  • Esofagul Barrett. Inflamația persistentă a mucoasei esofagului poate duce la modificarea celulelor din mucoasa esofagului. Uneori, aceste modificări sunt precanceroase și evoluează către adenocarcinom esofagian, cea mai frecventă formă de cancer esofagian. Esofagul Barrett este asimptomatic și necesită monitorizare regulată prin endoscopie;
  • Cancer esofagian. Expunerea cronică la acidul gastric, mai ales în prezența esofagului Barrett, crește riscul de adenocarcinom esofagian. Acest tip de cancer este frecvent diagnosticat în stadii avansate, când devine dificil de tratat;
  • Probleme respiratorii. Boala de reflux gastroesofagian poate afecta și sistemul respirator. Inflamația și iritația cronică pot ajunge până la căile respiratorii, provocând tuse cronică, răgușeală, laringită sau chiar simptome de astm;
  • Carii dentare. Regurgitarea frecventă a acidului gastric poate afecta smalțul dinților, cauzând sensibilitate dentară și carii.

Cum se tratează refluxul gastric și boala de reflux gastroesofagian

Deși sunt foarte neplăcute, simptomele refluxului gastric se tratează ușor, prin modificarea alimentației sau prin administrarea de medicamente antiacide. Tratamentul BRGE este, de regulă, mai complex. El implică atât măsuri de prevenire a recurențelor, cât și de protecție a esofagului împotriva expunerii prelungite la acidul gastric. 

Boala de reflux gastroesofagian necesită o combinație de medicamente și modificări ale stilului de viață. În funcție de severitatea simptomelor, medicamentele pot include:

  • Antiacide, care neutralizează rapid acidul gastric, dar au efect de scurtă durată;
  • Antagoniști ai receptorilor H2 (blocante H2), precum ranitidina, famotidina, nizatidina și cimetidina, care scad producția de acid gastric prin blocarea receptorilor de histamină H2. Au un efect mai lent decât antiacidele, dar oferă o ameliorare pe o durată mai lungă, de până la 12 ore;
  • Inhibitori ai pompei de protoni, precum omeprazol, esomeprazol, pantoprazol și lansoprazol, care sunt cele mai eficiente în reducerea acidității gastrice. Se utilizează ca tratament pe termen lung pentru simptomele severe sau frecvente de BRGE;
  • Prokinetice, precum metoclopramidul și domperidona, care scad refluxul gastric prin golirea mai rapidă a stomacului, dar au efecte secundare.

Când boala de reflux gastroesofagian nu poate fi controlată cu ajutorul medicamentelor, sunt necesare intervenții chirurgicale pentru întărirea sfincterului esofagian. Cea mai practicată este fundoplicatura Nissen, care implică înfășurarea unei porțiuni a stomacului în jurul esofagului inferior pentru a întări sfincterul esofagian și a preveni astfel refluxul.

Pentru a evita complicațiile pe termen lung, se recomandă consultarea unui medic pentru un tratament corect. Dacă observi că simptomele arsurilor gastrice se agravează sau apar și alte simptome, ar trebui să consulți un medic.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
articol cu video
De ce apare refluxul gastroesofagian. Care sunt cauzele acestei tulburări digestive
De ce apare refluxul gastroesofagian. Care sunt cauzele acestei tulburări digestive
De ce apare refluxul gastroesofagian. Care sunt cauzele acestei tulburări digestive
Hernia hiatală: simptome, tipuri, cauze și tratament
Hernia hiatală: simptome, tipuri, cauze și tratament
Hernia hiatală: simptome, tipuri, cauze și tratament
Metode naturale de ameliorare a refluxului gastric. Cum se pot calma simptomele
Metode naturale de ameliorare a refluxului gastric. Cum se pot calma simptomele
Metode naturale de ameliorare a refluxului gastric. Cum se pot calma simptomele
Reclamă
PARTENERI
Chec cu cocos și coacăze roșii
Rețete Fel De Fel
Chec cu cocos și coacăze roșii
Din categoria deserturilor delicioase cu fructe, azi avem pentru tine o rețetă minunată de chec cu cocos și coacăze roșii. Este rețeta unui desert parfumat, ușor exotic, cu o notă acrișoară și răcoritoare. Textura este ușor umedă, datorită laptelui de cocos și fructelor. Iar aroma echilibrează dulceața exotică a nucii de cocos cu prospețimea coacăzelor. Acest chec este o prăjitură care încântă din prima clipă prin aspectul său luminos, natural. Are un miez alb străbătut de pete rubinii de coacăze roșii, care îți dau impresia că au fost pictate în aluat. Glazurat ușor cu zahăr pudră sau presărat cu fulgi de cocos, pare desprins dintr-o dimineață de vară, când prospețimea și lumina se îmbină cu pofta de dulce simplu și curat. Mai găsești pe blog și o rețetă de chec cu cocos și căpșuni. Și acesta este un desert parfumat și pufos, perfect pentru mic dejun, gustare sau o cafea de după-amiază. Iar din categoria deserturilor cu coacăze îți recomandăm să încerci chec pufos cu coacăze negre. Este un desert perfect echilibrat între dulce și acrișor, cu o textură moale și aerată, și o aromă intens fructată. Despre rețeta de chec cu cocos și coacăze roșii Aluatul are o finețe aparte, aerat, dar consistent și ușor umed. Fiecare mușcătură îți oferă o alternanță de dulce cald și exotic. Dar are și o aciditate explozivă și răcoritoare de la coacăzele roșii. Aceste fructe, mici și lucioase, aduc nu doar o culoare vie și atrăgătoare, ci și o notă tonică, care taie din dulceață și te îndeamnă să mai iei o felie. Nuca de cocos nu domină, ci creează o aromă de fundal subtilă și exotică. Folosită sub formă de fulgi uscați aceasta oferă o ușoară granulație plăcută în aluatul moale. Laptele de cocos înmoaie compoziția și adaugă o delicatețe cremoasă, dar fără să încarce sau să îngreuneze desertul. Este un chec perfect pentru vară. Este ușor, fructat, cu arome proaspete. Poate fi servit atât ca mic dejun, cât și la ceaiul de după-amiază. Este perfect și ca desert la finalul unei mese lejere. Dacă este servit rece, după ce a stat câteva ore la frigider, devine și mai răcoritor. Este un echilibru între desert și gustare de vară. Decorul simplu cu zahăr pudră și câteva coacăze proaspete întărește impresia de prospețime, fără să concureze cu parfumul discret de cocos și vanilie din interior. Descoperă mai jos lista de ingrediente și modul de preparare pas cu pas pentru deliciosul chec cu cocos și coacăze roșii.
icon