Anumite grăsimi alimentare reprezintă nutrienți esențiali, care pot avea efecte benefice asupra sănătății organismului. De aceea poate fi util să le incluzi în dieta ta zilnică. Află ce surse de grăsimi nesaturate poți consuma.
Reclamă
Grăsimea nesaturată este grăsimea care se găsește de obicei în alimentele de origine vegetală. Aceasta reprezintă un acid gras construit în principal din carbon și hidrogen, dar căruia îi lipsesc doi atomi de hidrogen. Poate fi prezentă în: legume, semințe, nuci și în multe specii de pește.
Surse de grăsimi nesaturate
Există două tipuri de grăsimi nesaturate în alimentele pe care le consumi: grăsimi mononesaturate și grăsimi polinesaturate, cum ar fi acizii grași omega-3 și acizii grași omega-6. Totodată, consumul unor concentrații prea mari de acizi grași omega-6 poate crea dezechilibre care duc la creșterea inflamației în organism.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
Consumul de grăsimi nesaturate poate reduce riscul de moarte prematură. Acestea pot crește colesterolul bun din sânge și pot scădea colesterolul rău, ceea ce poate diminua riscul de a dezvolta afecțiuni ale inimii și accidente vascular cerebrale.
De asemenea, pot menține sănătatea celulelor din corp și a creierului, iar anumite grăsimi nesaturate luptă împotriva inflamației. În plus, grăsimile nesaturate te pot ajuta să absorbi anumite vitamine, precum: vitamina A, vitamina D, vitamina E și vitamina K.
Reclamă
O dietă bogată în grăsimi saturate îți poate crește semnificativ nivelurile de colesterol din sânge, poate cauza inflamație și poate crește riscul de a dezvolta afecțiuni ale inimii. De aceea, se recomandă să limitezi consumul. Acestea sunt prezente în cantități mari în: carnea de porc, carnea de vită, carnea de pasăre și lactatele pline de grăsime, cum sunt untul sau brânza, conform Cleveland Clinic.
Din acest motiv, se recomandă să consumi grăsimi nesaturate în cantități moderate și să eviți grăsimile saturate. Din fericire, poți avea la dispoziție o varietate de surse de grăsimi nesaturate.
Nuci
Nucile au un conținut ridicat de grăsimi, așa că pot oferi niveluri mari de energie. În majoritatea nucilor există în principal grăsimi nesaturate. În această categorie intră: migdalele, nucile pecan, fisticul sau caju. Acestea pot fi un substitut mai sănătos pentru grăsimile saturate.
Reclamă
Somon
Somonul este bogat în acizi grași omega-3, un tip de grăsimi polinesaturate. Spre deosebire de alți acizi, aceștia sunt considerați a fi esențiali deoarece corpul tău nu-i poate produce. Pot reduce inflamația din organism, pot scădea tensiunea arterială și pot preveni dezvoltarea afecțiunilor inimii.
Avocado
Avocado este plin de nutrienți și poate fi adăugat în diverse preparate culinare, fiind printre aceste surse de grăsimi nesaturate. Acesta conține atât grăsimi mononesaturate, cât și grăsimi polinesaturate. Consumul regulat poate reduce nivelurile colesterolului rău (LDL) din organism, potrivit Cedars Sinai.
Semințe
Semințele precum: semințele de susan, semințele de dovleac și semințele de floarea soarelui sunt surse bune de grăsimi sănătoase, mononesaturate și polinesaturate. În plus, au un conținut scăzut de grăsimi saturate.
Uleiuri de floarea soarelui
Uleiurile de floarea soarelui conțin concentrații reduse de acizi grași omega-6, aceștia fiind grăsimi polinesaturate. În general, au concentrații ridicate de grăsimi mononesaturate. Toate uleiurile de floarea soarelui sunt formate în totalitate din grăsimi și conțin vitamina E, un nutrient solubil în grăsimi care protejează celulele de deteriorarea cauzată de înaintarea în vârstă.
Măsline și ulei de măsline
Măslinele conțin acid oleic, un tip de acid gras mononesaturat, care formează componenta lor principală. Acidul oleic reduce riscul de a dezvolta afecțiuni ale inimii și scade inflamația din corp, fiind printre aceste surse de grăsimi nesaturate. Încearcă să folosești ulei de măsline extravirgin, pentru că este nerafinat și conține mai mulți nutrienți și antioxidanți.
În plus, uleiul de măsline extravirgin este cel mai sănătos ulei. Acesta poate reduce semnificativ riscul de a dezvolta diabet de tip 2, boli cardiovasculare, sindrom metabolic și alte afecțiuni cronice.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
