De la stres, alergii alimentare și până la probleme digestive mai grave, sunt multe motive pentru care poți simți o stare de greață după masă. Dacă se repetă în fiecare zi, este cazul să mergi la medic pentru investigații. Află ce poate ascunde greața care apare după ce ai mâncat.
Reclamă
Ocazional, tuturor ni se întâmplă să resimțim o stare de greață după masă. De cele mai multe ori, de vină este modul în care mâncăm. Când consumăm o cantitate prea mare de alimente, riscăm să resimțim o senzație de preaplin și de greață. La fel se poate întâmpla și dacă mâncăm cu poftă sau pe fugă, dar și atunci când mâncarea este foarte sățioasă, nu neapărat în cantitate mare.
În majoritatea cazurilor, această stare de greață după masă dispare de la sine în câteva minute sau ore. Însă, dacă persistă sau dacă se repetă după majoritatea meselor, zi de zi, ea poate semnala anumite probleme sau afecțiuni care trebuie investigate.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
De ce apare starea de greață după masă
Sunt multe motive pentru care poți simți greață după masă. De multe ori, ea semnalează probleme digestive, dar poate fi și simptomul unor afecțiuni care nu au legătură cu digestia.
Dr. Christine Lee, medic gastroenterolog, a detaliat într-un articol publicat de centrul medical academic Cleveland Clinic, din Statele Unite, cele mai frecvente cauze ale senzației de greață după masă, dar și remediile care te pot ajuta să scapi de ea.
Reclamă
1. Infecții virale sau bacteriene
Dacă ai luat o infecție virală sau bacteriană, s-ar putea să simți o stare de greață imediat după masă, care persistă o perioadă de 24 și până la 48 de ore, în general.
În funcție de tipul de infecție, este posibil să experimentezi și alte simptome, cum ar fi febra, durerile musculare și durerile articulare. „De obicei, ele afectează întregul organism. Apar rapid și, de obicei, trec de la sine”, spune dr. Christine Lee.
2. Toxiinfecțiile alimentare pot cauza stare de greață după masă
Poți face toxiinfecție alimentară dacă mănânci alimente contaminate cu germeni sau substanțe toxice. Infectarea se poate produce prin:
Reclamă
- spălarea incorectă a mâinilor, ustensilelor de bucătărie și suprafețelor de gătit;
- lăsarea alimentelor la temperatura camerei pentru o perioadă prea lungă de timp;
- prepararea alimentelor la temperaturi mai mici decât cele considerate sigure pentru a distruge germenii.
Greața apare de obicei în decurs de 30 de minute și până la câteva ore după consumul alimentului contaminat. Ea este adesea urmată de crampe abdominale, vărsături și diaree. „Vărsăturile și diareea nu sunt întotdeauna ceva rău în anumite situații. Acesta este modul în care organismul tău elimină agenții infecțioși, toxinele și alte substanțe înainte ca acestea să fie absorbite”, detaliază medicul gastroenterolog.
3. Alergiile alimentare
Sistemul imunitar al anumitor persoane percepe în mod eronat unele alimente, precum laptele de vacă sau nucile, ca fiind substanțe străine care atacă organismul. El reacționează excesiv prin eliberarea de histamină și alte substanțe chimice care declanșează simptome specifice alergice.
Simptomele debutează în câteva minute de la ingestia alimentului alergen și variază de la stare de greață după masă și disconfort abdominal, până la urticarie, scăderea tensiunii arteriale, creșterea ritmului cardiac, umflarea ochilor și gâtului și dificultăți de respirație.
Alergiile alimentare comune includ următoarele alimente:
- lapte;
- ouă;
- soia;
- arahide;
- nuci;
- crustacee;
- pește.
4. Intoleranțele alimentare dau stare de greață după masă
Spre deosebire de alergii, intoleranțele alimentare nu implică sistemul imunitar. Ele apar atunci când organismul întâmpină dificultăți în digestia anumitor alimente sau ingrediente.
Pe lângă stare de greață după masă, intoleranțele alimentare pot cauza și alte simptome neplăcute:
- balonare;
- gaze;
- dureri de stomac;
- diaree.
Cel mai comune tip de intoleranțe alimentare sunt intoleranța la lactoză, gluten, histamină (se găsește în alimente precum vinul și brânza), sulfiți (prezenți în vin, bere și cidru), alcool, dar și la aditivi alimentari – cea mai frecventă intoleranță este la glutamat monosodic, adăugat în mezeluri și alte alimente procesate.
5. Stresul și anxietatea
Corpul poate avea reacții fizice la stres și anxietate. Motivul pentru care poți experimenta simptome fizice precum greața este că sistemul nervos simpatic, care se ocupă de răspunsul de luptă sau de fugă, intră în acțiune eliberând o mulțime de hormoni în fluxul sangvin. Prin acest mecanism, el determină corpul să reacționeze.
Când vine vorba de reacții, fiecare persoană are praguri diferite. „Să spunem că două persoane se uită la un film. O persoană se bucură de filmele de groază, dar cealaltă e terifiată. Hormonii de stres activați sunt diferiți la cele două persoane. Una poate experimenta o creștere a ritmului cardiac sau alte modificări fizice precum greața, iar cealaltă se bucură pur și simplu de film”, explică dr. Christine Lee.
6. Refluxul gastroesofagian poate cauza stare de greață după masă
Dintre cauzele digestive ale stării de greață care apare după mese, refluxul gastroesofagian este cea mai întâlnită. Boala de reflux gastroesofagian (BRGE), cum este denumită medical, apare atunci când acidul din stomac se întoarce în esofag.
În special atunci când ai consumat o masă copioasă ori alimente grase sau picante, poți experimenta la scurt timp arsuri la stomac. Această senzație de arsură în partea superioară a pieptului și în gât provoacă uneori și greață.
Expunerea excesivă la acid gastric produce o iritație cronică a esofagului ce cauzează dureri în gât, tuse cronică, ulcer sau chiar cancer esofagian.
7. Sindromul intestinului iritabil
O afecțiune foarte răspândită în lume, sindromul intestinului (sau colonului) iritabil este o tulburare care afectează procesul normal de digestie. Sensibilitatea crescută a intestinului și motilitatea anormală a colonului împiedică deplasarea normală a materiilor fecale prin intestin. Acestea pot să se deplaseze prea repede sau prea încet, deși colonul este normal din punct de vedere structural.
„Dacă sindromul intestinului iritabil este simptomatic și materiile fecale se acumulează în colon, atunci senzația de greață poate deveni mai intensă, pentru că ceea ce nu coboară va ajunge în cele din urmă să urce”, explică dr. Lee.
O modalitate de a identifica dacă suferi de această tulburare digestivă este să identifici sursa durerii. Dacă se simte în piept sau în gât, ai putea avea reflux gastroesofagian. Dar o resimți în zona buricului, problema ar putea fi la nivelul intestinului.
8. Medicamente care provoacă stare de greață după masă
Unele medicamente influențează pofta de mâncare și pot să provoace o stare de greață după masă. Acestea pot include:
- antibiotice;
- antidepresive;
- tratamentele pentru cancer, cum ar fi chimioterapia;
- medicamente antialgice (împotriva durerii).
Stările de greață se pot atenua după ce organismul se adaptează la medicament sau când tratamentul este întrerupt.
9. Diabetul
Dacă nivelul zahărului din sânge este prea mare sau, din contră, prea scăzut, el poate provoca, de asemenea, stare de greață după masă. Dacă ai diabet de mult timp, chiar dacă este bine controlat, poți dezvolta o afecțiune numită gastropareză diabetică. Ea întârzie golirea stomacului după consumul de alimente, astfel că procesul de digestie este lent.
Alte simptome ale gastroparezi sunt sațietatea precoce în timpul mesei și vărsăturile după masă.
10. Problemele biliare dau o stare de greață după masă
Bila, un lichid produs de ficat și depozitat în vezica biliară, are un rol foarte iportant în procesul de digestie: descompune alimentele grase. Dacă suferi de dischinezie biliară (așa-numita „bilă leneșă”), de litiază biliară sau de orice altă disfuncție a vezicii biliare, eliminarea bilei poate fi perturbată. În consecință, grăsimile nu mai sunt descompuse eficient. Greața este unul dintre simptomele problemelor biliare. Ea apare la 15-20 de minute după masă și poate fi însoțită de:
- dureri abdominale;
- diaree;
- modificarea culorii scaunului;
- uneori, scădere nejustificată în greutate.
11. Pancreatita
Această afecțiune poate apărea ca o consecință a pietrelor la vezica biliară, consumului de alcool sau a unor tulburări autoimune. Pancreasul produce enzime pentru a descompune alimentele de fiecare dată când mănânci. Însă, dacă acest organ al tubului digestiv este este inflamat sau deteriorat, el nu va putea sintetiza suficiente enzime pentru a-și face treaba.
„Tulburările pancreatice pot duce la dureri abdominale, greață, diaree și scădere inexplicabilă în greutate,” spune dr. Christine Lee.
12. Ischemia mezenterică cronică
Cunoscută și sub denumirea de sindrom ischemic intestinal, această afecțiune apare atunci când fluxul de sânge către organele digestive este diminuat. Acest lucru poate fi cauzat de acumularea de plăci de aterom (depuneri de grăsimi) în artere și de îngroșarea arterelor, precum și de tensiunea arterială scăzută prelungită sau de inflamația arterială.
Un risc mai mare de a dezvolta ischemie mezenterică îl au persoanele în vârstă cu antecedente de fumat, colesterol ridicat sau tulburări vasculare precum boala coronariană sau boala vasculară periferică.
Remedii pentru starea de greață după masă
Cele mai eficiente măsuri pe care le poți lua când te confrunți cu o stare de greață după masă sunt hidratarea și odihna, recomandă medicul gastroenterolog Christine Lee.
Nu ar trebui să încerci să te tratezi singur, dar, dacă nu te simți bine, există câteva lucruri mici pe care le poți face pentru a diminua senzația de greață:
- consumă biscuiți sărați;
- consumă cantități mici de ghimbir, sub formă de rădăcină proaspătă sau de ceai;
- topește în gură un cub de gheață;
- aerisește încăperea și respiră aer proaspăt;
- evită mirosurile puternice.
Este important să urmărești când simți greață, cât durează, ce a provocat-o și ce te-a ajutat să te simți mai bine. Toate acestea sunt informații importante care pot ajuta medicul să stabilească un diagnostic.
Tratamentul medicamentos
Stările de greață după masă pot avea diverse cauze, iar tratamentul potrivit depinde de acestea. Este bine să consulți un medic înainte de a lua orice medicament, pentru a beneficia de o evaluare corectă și a primi tratamentul corespunzător.
Cu toate acestea, există câteva tipuri generale de medicamente care pot fi utile în gestionarea stărilor de greață după masă:
- Antiemetice. Există mai multe clase de antiemetice: antagoniștii receptorilor de serotonină, antagoniștii receptorilor dopaminergici și medicamentele antihistaminice;
- Medicamente antireflux. Dacă boala de reflux gastroesofagian este cauza stărilor de greață după masă, medicamentele precum inhibitorii de pompă de protoni sau antagoniștii receptorilor H2 pot ajuta la reducerea acidului gastric și, implicit, a simptomelor de greață;
- Medicamente prokinetice. Aceste medicamente stimulează motilitatea stomacului și a intestinului subțire, facilitând trecerea alimentelor și golirea mai rapidă a tractului digestiv.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
