Simptomele de menopauză încep cu mult înainte de oprirea menstruației și continuă în următorii ani. Perioada de tranziție este marcată de fluctuații hormonale și menstruații neregulate. Află ce simptome anunță apropierea de menopauză și cum se manifestă după debut.
Menopauza marchează sfârșitul fertilității feminine. Conform definiției, ea are loc atunci când femeia nu a mai avut menstruație timp de 12 luni consecutive. Vârsta medie la care se instalează menopauza este de 52 de ani.
Cu toate acestea, organismul fiecărei femei este diferit și varsta la care intră în menopauză poate fi influențată de o varietate de factori, cum ar fi rasa, ereditatea, starea generală de sănătate și chiar stilul de viață.
Genele influențează vârsta de instalare a menopauzei, dar nu este un lucru cert că vei intra în această etapă la aceeași vârstă ca mama sau bunica ta. Indicele de masă corporală, consumul de alcool și fumatul sunt alți factori care influențează debutul menopauzei. Fumatul crește cu 5% riscul de a intra timpuriu la menopauză, adică în jurul vârstei de 45 de ani, iar un indice de masă ponderală sub cel normal (sub 18) crește riscul de menopauză timpurie sau prematură (înaintea vârstei de 40 de ani).
Ce este perimenopauza sau premenopauza
Până la debutul menopauzei, există o perioadă lungă de tranziție, numită perimenopauză. Ea este cunoscută și ca premenopauză, dar aceste termen este folosit mai degrabă pentru a descrie perioada dintre prima și ultima menstruație a unei femei. Perimenopauza descrie mai exact intervalul de timp care precede încetarea completă și definitivă a menstruației.
Tranziția către menopauză începe de obicei în intervalul de vârstă 45-55 de ani și durează, în medie, șapte ani, dar se poate întinde pe o perioadă de până la 14 ani, conform National Institute on Aging, institut al agenției americane de cercetare National Institutes of Health (NIH). Durata perimenopauzei variază de la o femeie la alta în funcție de vârsta primei menstruații, stilul de viață, rasă și etnie.
În anii de tranziție către menopauză, secreția de estrogen și progesteron înregistrează fluctuații mari. Acești hormoni sexuali au mai multe roluri importante în organismul femeii și fluctuațiile lor sunt responsabile pentru simptomele de menopauză. Astfel, estrogenul:
- reglează ciclul menstrual;
- ajută la menținerea densității osoase și previne demineralizarea lor;
- reglează nivelul colesterolului;
- influențează dispoziția.
Progesteronul contribuie și el la reglarea ciclului menstrual. De asemenea, influențează somnul și starea emoțională.
Ce simptome are perimenopauza
Pe măsură ce organismul femeii începe să producă mai puțini hormoni reproductivi, ovulația nu se mai produce în fiecare lună și apar schimbări ale ciclului menstrual. Menstruațiile devin neregulate, astfel că pot fi absente pentru câteva luni. Când există, ele pot fi mai lungi sau mai scurte decât de obicei, mai abundente sau, din contră, pot avea un flux mai redus decât înainte.
În ciuda acestor fluctuații ale ciclului menstrual, poți rămâne însărcinată în lunile în care ai ovulație. De aceea, este recomandat să folosești în continuare metode de contracepție dacă nu dorești o sarcină.
În anii care preced menopauza, multe femei au bufeuri și alte simptome specifice menopauzei. Cele mai multe dintre ele sunt consecința reducerii nivelului de estrogen din organism.
Care sunt simptomele de menopauză
Fiecare femeie experimentează în mod diferit menopauza. Unele au simptome subtile, care pot fi gestionate ușor, în timp ce altele resimt din plin manifestările menopauzei.
Statisticile arată că 8 din 10 femei experimentează mai mult sau mai puțin simptomele de menopauză. Acestea pot include:
Bufeuri
Multe femei se confruntă cu bufeuri, iar acestea pot dura mulți ani după menopauză. Bufeurile sunt cauzate de modificarea nivelului de estrogen din organism și se resimt ca o senzație bruscă de căldură în partea superioară a corpului sau sau în tot corpul.
Când ai bufeuri, fața și gâtul devin roșii, iar pe piept, spate și brațe pot să apară pete de culoare roșie. Vei simți că transpiri abundent și că ai frisoane. Bufeurile au o intensitate diferită. Uneori, ele pot fi ușoare, dar alteori, sunt suficient de puternice pentru a te trezi din somn noaptea.
Majoritatea bufeurilor durează între 30 de secunde și 10 minute. Ele pot apărea de mai multe ori într-o singură oră, de câteva ori pe zi sau doar o dată sau de două ori pe săptămână.
Incontinență urinară
Schimbările hormonale care se produc în perioada perimenopauzei și menopauzei pot duce la pierderea controlului vezicii urinare sau ceea ce se numește incontinență urinară.
Estrogenul menține sănătatea țesuturilor vezicii urinare și uretrei. La menopauză, când nivelul acestui hormon scade, aceste țesuturi se slăbesc și tonusul muscular se pierde, ceea ce afectează controlul vezicii urinare. De asemenea, modificările hormonale pot crește sensibilitatea vezicii urinare, care se contractă mai frecvent, chiar și atunci când nu este plină.
În perioada perimenopauzei sau menopauzei, poți avea o nevoie bruscă de urină sau poți pierde involuntar urină în timpul unor eforturi cum ar fi exercițiile fizice, strănutul sau râsul.
Probleme de somn
În perioada menopauzei, unele femei încep să aibă dificultăți în a dormi bine noaptea. Tulburările de somn se manifestă fie prin dificultatea de a adormi ușor, fie prin trezirea prea devreme și dificultatea în a adormi din nou.
Problemele de somn de la menopauză sunt cauzate de o combinație de factori hormonali, fizici și psihologici. Estrogenul și progesteronul sunt importanți pentru reglarea somnului, iar scăderea nivelului lor la menopauză afectează durata și calitatea somnului.
Bufeurile din timpul nopții pot contribui, de asemenea, la problemele de somn. Acestea pot trezi o femeie de mai multe ori pe noapte și pot face dificilă readormirea. La tulburările de somn contribuie și nevoia crescută de a urina mai frecvent noaptea, o altă problemă specifică menopauzei (dar și înaintării în vârstă).
Afectarea vieții sexuale
Aceleași schimbări hormonale specifice acestei etape pot influența dorința sexuală, confortul și satisfacția sexuală. Unul dintre simptomele de menopauză este uscăciunea vaginală, care este o consecință a reducerii nivelului de estrogen. Când lubrifierea naturală a vaginului scade, ea poate face ca actul sexual să fie inconfortabil și plăcerea sexuală să fie diminuată.
Când ovarele nu mai produc suficient estrogen, țesuturile vaginale devin mai subțiri, mai fragile și mai puțin elastice. Această problemă cunoscută ca vaginită atrofică sau atrofie vaginală provoacă dureri și iritații în timpul sexului.
Nu în ultimul rând, fluctuațiile hormonale de la menopauză pot duce la o scădere a dorinței sexuale. La reducerea libidoului contribuie și schimbările de dispoziție asociate cu menopauza.
Modificări ale corpului
Menopauza, corelată cu înaintarea în vârstă, produce o serie de modificări ale corpului. Estrogenul este implicat în reglarea metabolismului și distribuția grăsimii corporale, iar reducerea duce la o acumulare de grăsime în jurul abdomenului. În consecință, talia devine mai mare, iar greutatea crește la menopauză.
Odată cu înaintarea în vârstă, femeile devin tot mai mai puțin active, ceea ce duce la scăderea masei musculare. În plus, articulațiile și mușchii devin mai rigizi și mai dureroși.
Subțierea pielii este o altă problemă cu care se pot confrunta femeile la menopauză. Estrogenul stimulează producția de colagen, care ajută la menținerea fermității și elasticității pielii. Când nivelul de estrogen scade, producția de colagen se diminuează și pielea devine subțire și ridată.
Schimbări de dispoziție
În perioada premergătoare menopauzei și la menopauză, s-ar putea să te simți mai irascibilă sau să te confrunți cu schimbări de dispoziție. Ele sunt cauzate de o combinație de factori hormonali, fizici și psihologici.
Pe de o parte, estrogenul și progesteronul au un rol important în reglarea stării emoționale, iar fluctuațiile de la menopauză au un efect neplăcut asupra ei. Pe de altă parte, simptomele fizice ale menopauzei cum sunt bufeurile pe timpul nopții sau incontinența urinară provoacă disconfort și tulburări de somn, ceea ce induce o stare de irascibilitate.
Perioada menopauzei coincide adesea cu alte schimbări sau tranziții majore în viața femeilor, cum ar fi îngrijirea părinților în vârstă, copiii care părăsesc casa, responsabilități noi la locul de muncă sau pregătirea pentru pensionare. Aceste schimbări familiale și profesionale pot genera stres și oboseală suplimentară care contribuie la anxietate și depresie.
Femeile care un istoric de depresie sau anxietate pot fi mai susceptibile la schimbări de dispoziție în timpul menopauzei. Efectul fluctuațiilor hormonale poate fi amplificat de antecedentele personale de tulburări emoționale.
Dacă schimbările de dispoziție devin copleșitoare, discută cu un specialist în sănătate mintală. Există tratamente disponibile care te pot ajuta, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală și consilierea. Acestea îți pot oferi strategii eficiente pentru gestionarea simptomelor emoționale.
Terapia de substituție hormonală poate atenua simptomele de menopauză, inclusiv tulburările de dispoziție. Discută cu un medic despre beneficiile și riscurile acesteia.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
