Fibroamele uterine sunt foarte comune în rândul femeilor de vârstă reproductivă. În majoritatea cazurilor, aceste formațiuni sunt benigne și nu cresc riscul de cancer uterin. Află din ce cauze apare fibromul uterin, ce simptome poate provoca și care sunt opțiunile de tratament disponibile în prezent.
Cunoscut și sub denumirea de miom sau leiomiom, fibromul uterin este cea mai frecventă tumoare benignă (necanceroasă) ginecologică. Până la 77% dintre femei vor dezvolta astfel de formațiuni la un moment dat pe durata perioadei reproductive, conform unor statistici publicate de Johns Hopkins Medicine. Totuși, numai aproximativ o treime dintre aceste formațiuni sunt suficient de mari pentru a fi depistate de medici în timpul controalelor ginecologice.
Fibroamele sunt excrescențe formate din celule musculare netede și țesut conjunctiv fibros. În 99% din cazuri, tumorile nu sunt maligne și nu se asociază cu un risc crescut de cancer uterin.
Mărimea, forma și amplasarea fibroamelor variază foarte mult. Acestea pot fi situate în interiorul uterului, pe suprafața sa exterioară sau în peretele uterin. Dimensiunea variază de la numai câțiva milimetri și până la 15 centimetri în diametru. Unele nu sunt mai mari decât un bob de orez, în timp ce altele pot ajunge de mărimea unui pepene. Pe măsură ce se mărește, fibromul crește dimensiunea uterului sau numai a unei porțiuni din peretele acestuia. Uneori, el crește atât de mult, încât abdomenul devine foarte voluminos.
O femeie poate dezvolta un singur fibrom sau mai multe, cu dimensiuni variabile, potrivit American College of Obstetricians and Gynecologists. Fibromul uterin poate rămâne la dimensiuni mici pentru o perioadă lungă de timp sau poate crește rapid ori lent, pe parcursul mai multor ani.
Ce simptome provoacă fibromul uterin
De cele mai multe ori, fibroamele nu provoacă simptome și sunt descoperite întâmplător, cu prilejul examenelor pelvine de rutină. Alteori, femeile se prezintă la medic din cauza simptomelor pe care le provoacă.
Fibromul uterin se poate manifesta prin:
- modificări ale menstruației, cu perioade menstruale mai lungi, mai frecvente sau mai abundente;
- dureri (crampe) menstruale;
- sângerări vaginale în afara perioadelor menstruale;
- anemie (cauzată de pierderea de sânge);
- durere abdominală sau în regiunea inferioară a spatelui (adesea surdă și pulsatilă, dar poate fi și ascuțită);
- dureri în timpul actului sexual;
- dificultăți la urinare sau urinare frecventă (din cauza presiunii fibromului pe vezica urinară);
- constipație, dureri rectale sau defecare dificilă;
- crampe abdominale;
- uter și abdomen mărit;
- avorturi spontane;
- infertilitate.
Deși se întâmplă rar, fibromul uterin poate impune un tratament de urgență. Ar trebui să soliciți ajutor medical cât mai rapid dacă ai unul dintre următoarele simptome:
- dureri acute și bruște în abdomen care nu dispar cu medicamente împotriva durerii;
- sângerări vaginale severe cu semne de anemie precum amețeli, oboseală extremă și slăbiciune.
Ce cauzează fibroamele uterine
Cauza exactă a fibroamelor nu este foarte clară. Unele cercetări sugerează că acestea se dezvoltă din celule musculare care se dezvoltă anormal în uter încă înainte de naștere. Ulterior, începând cu perioada pubertății, dar mai ales în timpul sarcinii, hormonii feminini estrogen și progesteron stimulează creșterea acestor celule.
Menopauza determină o scădere a estrogenului. Acest lucru duce la micșorarea fibroamelor atunci când femeile intră în menopauză. Medicamentele hormonale care conțin estrogen, cum ar fi pilulele contraceptive, pot să favorizeze creșterea fibroamelor.
Cine este mai predispus la fibroame
Fibroamele apar în perioada reproductivă a femeilor și sunt depistate mai frecvent în intervalul de vârstă 30-40 de ani, dar pot apărea la orice vârstă.
Alți factori de risc pot include:
- predispoziția familială;
- menarha (prima menstruație) timpurie;
- absența nașterilor;
- obezitatea;
- hipertensiunea arterială.
Unele studii susțin că și alimentația poate influența riscul de apariție a fibroamelor uterine. Consumul de carne roșie a fost asociat cu o probabilitate mai mare de a dezvolta fibroame, potrivit unei cercetări. Deși relația de cauzalitate nu a fost identificată, conținutul ridicat de grăsimi saturate din carnea roșie ar putea fi motivul. Acestea pot influența nivelul de estrogen în organism.
Alcoolul este un alt factor de risc pentru fibromul uterin. Consumul excesiv de alcool poate crește nivelurile de estrogen și perturbă producția altor hormoni.
Cum se tratează fibromul uterin
Fibroamele uterine mici și cele care nu produc simptome nu necesită tratament. La fel și cele care apar în apropierea vârstei de menopauză. De obicei, creșterea lor încetinește și medicii recomandă o perioadă de expectativă (așteptare vigilentă) dacă simptomele sunt tolerabile.
Tratamentul este necesar dacă fibromul uterin provoacă simptome. Opțiunile sunt diferite în funcție de de aceste simptome, de localizarea și dimensiunea fibroamelor, de vârsta și istoricul medical, precum și de așteptările femeii – dacă îți dorește sau nu să aibă sarcini.
Medicamente
Tratamentul medicamentos este una dintre opțiuni. Acestea pot reduce sângerările abundente și durerile provocate de fibromul uterin, dar nu previn creșterea lui. Adesea, este necesară și intervenția chirurgicală ulterior.
Medicamentele recomandate pot include:
- Antiinflamatoare nesteroidiene, care sunt folosite pentru atenuarea durerilor provocate de fibromul uterin;
- Pilule contraceptive și alte tipuri de metode contraceptive hormonale. Acestea reduc sângerările și durerile menstruale, dar au dezavantajul că pot cauza o ușoară creștere în dimensiune a fibroamelor;
- Sterilet cu progesteron. Dispozitivele intrauterine cu progesteron pot reduce sângerările abundente și dureroase, dar nu tratează fibroamele;
- Acidul tranexamic. Acest medicament tratează sângerările abundente din timpul menstruației, dar fără a opri menstruația;
- Agoniști ai GnRH (hormonul eliberator al gonadotropinelor). Aceste medicamente opresc ciclul menstrual și pot micșora fibroamele, dar au multe efecte secundare, precum pierderea de masă osoasă și osteoporoza, uscăciunea vaginală și transpirațiile nocturne. Pentru a reduce aceste efecte secundare, se administrează împreună cu doze mici de estrogen sau progesteron. Cu această terapie hormonală adjuvantă, tratamentul este indicat timp de 12 luni, iar fără terapie, pentru cel mult 6 luni. După oprirea administrării, fibroamele revin de obicei la dimensiunea anterioară;
- Antagoniști ai GnRH. Aceste medicamente reduc sângerările abundente, dar nu micșorează fibroamele. Pot fi administrate o perioadă de până la 2 ani, împreună cu o terapie hormonală adjuvantă cu estrogen sau progesteron în doze mici, pentru a reduce efectele secundare.
Chirurgie
La tratamentul chirurgical se recurge când fibroamele uterine sunt mari și provoacă simptome severe, care afectează calitatea vieții femeii sau când tratamentul medicamentos nu este eficient.
Există mai multe tipuri de intervenții chirurgicale la care se poate recurge pentru tratarea fibroamelor uterine. Alegerea depinde de localizarea, dimensiunea și numărul fibroamelor, precum și de așteptările pacientei.
Miomectomia
Este o intervenție conservatoare, care presupune îndepărtarea chirurgicală a fibromului sau fibroamelor, păstrând uterul intact. Procedura este recomandată femeilor care doresc să-și păstreze uterul pentru viitoare sarcini.
Există mai multe metode de miomectomie: abdominală (prin incizie în abdomen), laparoscopică (prin câteva incizii mici în abdomen, cu ajutorul unui laparoscop) și histeroscopică (prin canalul cervical). Fibroamele nu cresc din nou după o miomectomie, dar pot apărea unele noi.
Ablația cu radiofecvență
Este o intervenție minim invazivă care folosește unde radio. Acestea emit energie termică ce poate distruge vasele de sânge care alimentează fibromul. Prin întreruperea alimentării cu sânge, fibromul se reduce în dimensiuni.
Ablația cu radiofecvență poate fi realizată laparoscopic, prin incizii mici în abdomen, dar și prin vagin sau prin colul uterin. Intervenția este indicată pentru fibroamele mici și medii.
Focalizarea ultrasonică ghidată RMN
Este o procedură mai recentă care folosește ultrasunete pentru a distruge fibromul uterin. Undele sunt ghidate prin piele către fibrom cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică (RMN).
Focalizarea ultrasonică ghidată RMN poate reduce dimensiunea fibroamelor prin distrugerea termică a țesutului, dar este posibil să ai nevoie de mai multe tratamente pentru a avea succes.
Embolizarea arterelor uterine
Este, de asemenea, o procedură mai recentă și minim invazivă, care permite păstrarea uterului și face posibilă obținerea unor viitoare sarcini.
Sub control radiologic, un cateter este introdus până la nivelul arterelor uterine pentru a injecta substanțe care opresc fluxul de sânge către fibrom și determină micșorarea acestuia. Embolizarea arterelor uterine se poate realiza în regim ambulatoriu.
Histerectomia
Intervenția presupune îndepărtarea chirurgicală a întregului uterul. Ea are indicație în caz de sângerări care nu răspund la alte metode de tratament sau când simptomele sunt severe și afectează calitatea vieții femeii.
Histerectomia poate fi realizată prin incizie abdominală, laparoscopic sau pe cale vaginală. Alegerea tipului de abordare depinde de mărimea și numărul fibroamelor. Obținerea sarcinilor nu mai este posibilă după histerectomie.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
