Mai cunoscută ca DEXA, osteodensitometria este investigația care poate depista osteoporoza. Boala „tăcută” a oaselor, osteoporoza fragilizează oasele și predispune la fracturi. Află cum se efectuează osteodensitometria și când este indicată de medici.
Osteodensitometria este o investigație imagistică de înaltă precizie care folosește raze X pentru a determina densitatea minerală a oaselor și rezistența acestora. DEXA are o acuratețe mai mare decât radiografiile uzuale în identificarea pierderilor de masă osoasă. Ea este principala investigație recomandată pentru diagnosticarea osteoporozei.
DEXA este un acronim de la denumirea în engleză „Dual Energy X-ray Absorptiometry” sau, în română, absorbțiometrie cu energie duală cu raze X.
Ce este osteoporoza
Oasele se remodelează continuu pe parcursul vieții. Un tip de celule numite osteoblaste produce țesut osos nou, în timp ce alte celule, osteoclastele, resorb sau descompun țesutul osos existent. Acest proces de remodelare osoasă este esențial pentru menținerea integrității sistemului osos. Echilibrul lui poate fi perturbat de mai mulți factori, cum ar fi hormonii, alimentația și nivelul de activitate fizică.
Osteoporoza se instalează atunci când cantitatea de țesut osos nou devine mai mică decât cea descompusă. Ea slăbește progresiv oasele și le predispune la fracturi. Osteoporoza este cea mai frecventă afecțiune osoasă și afectează una din trei femei, respectiv unul din cinci bărbați după vârsta de 50 de ani, conform statisticilor International Osteoporosis Foundation.
Femeile sunt mai afectate de osteoporoză ca urmare a scăderii estrogenului după menopauză. Acest hormon stimulează formarea osului nou și inhibă resorbția osului vechi. Construcția corporală este un alt motiv pentru care această afecțiune osoasă apare mai frecvent la femei. Densitatea lor osoasă și masa musculară sunt mai mici decât la bărbați, ceea ce le face mai vulnerabile.
Densitatea osoasă începe să scadă odată cu înaintarea în vârstă, dar osteoporoza poate fi diagnosticată și la vârste mai tinere. Obiceiurile nesănătoase, cum ar fi sedentarismul și fumatul, cresc acest risc.
Ce este osteodensitometria
Osteoporoza nu are simptome evidente. În foarte multe cazuri, ea este depistată după prima fractură. Pierderea de masă osoasă poate fi încetinită sau oprită cu ajutorul unor tratamente, dar și prin modificarea stilului de viață. Diagnosticul timpuriu este foarte important pentru gestionarea eficientă a acestei afecțiuni, iar osteodensitometria este testul care face posibilă evaluarea riscului de osteoporoză
DEXA utilizează raze X pentru a măsura densitatea osoasă în diferite părți ale corpului. De obicei, măsurătorile se realizează în regiunea lombară a coloanei vertebrale, la nivelul șoldului sau antebrațului.
Două fascicule de raze X cu energii diferite sunt ghidate către zonele-țintă. Unul dintre ele este absorbit de țesutul moale și celălalt, de os. Pentru că au un conținut mai mare de minerale, oasele absorb mai multe raze X decât țesuturile moi. Detectorii speciali din aparaul DEXA măsoară cantitatea de radiații absorbită, iar aceste informații sunt trimise către un computer.
Măsurătorile densității sunt comparate apoi cu densitatea osoasă a unui adult tânăr și sănătos sau a unui adult de aceeași vârstă, sex și etnie, potrivit NHS, Serviciul Național de Sănătate britanic. Dacă densitatea osoasă este mai mică decât valorile considerate repere, ea semnalează un risc pentru osteoporoză.
Osteodensitometria este un test nedureros, rapid și mai precis decât o radiografie obișnuită. Aceasta din urmă poate depista o pierdere de masă osoasă doar atunci când ea depășește 40%, în timp de osteodensitometria identifică scăderi de numai 2-4%.
Doza de radiații este nesemnificativă, fiind de zece ori mai mică decât a unei radiografii pulmonare. Cu toate acestea, investigația nu este recomandată femeilor însărcinate.
Când este indicată osteodensitometria
Pentru că osteoporoza devine mai frecventă odată cu înaintarea în vârstă, DEXA este recomandată ca test de screening după 50 de ani, de obicei la un interval de doi ani, dar și mai frecvent sau mai devreme de atât dacă ai factori de risc pentru această afecțiune.
Vârsta și frecvența acestei investigații sunt stabilite de medic, în funcție de acești factori:
- existența unui istoric familial de osteoporoză;
- fumatul;
- consumul excesiv de alcool;
- fracturi în antecedente;
- prezența unor afecțiuni care contribuie la dezvoltarea osteoporozei la vârste tinere, cum sunt bolile tiroidiene (hipertiroidism, hipotiroidism), boala celiacă, boala inflamatorie intestinală, insuficiența renală sau tulburările de alimentație;
- administrarea unor medicamente care afectează densitatea osoasă, precum chimioterapicele și corticosteroizii pe termen lung;
- indicele de masă corporală scăzut;
- sedentarismul sau imobilizarea prelungită la pat;
- ovarectomia (îndepărtarea chirurgicală a ovarelor) înainte de menopauză.
Cum te pregătești pentru DEXA
Nu este necesară o pregătire specială pentru această investigație, cu excepția opririi administrării calciului cu 24 de ore înainte. Suplimentele cu calciu pot afecta rezultatele testului. Poți mânca, bea și lua orice alte tratamente înaintea testării.
Poartă haine confortabile și scoate bijuteriile, ceasurile și alte accesorii care conțin metal, deoarece pot interfera cu scanarea. Dacă nu ai fermoare și nasturi metalici, poți rămâne îmbrăcat complet în timpul testării.
Pentru a efectua osteodensitometria, vei fi așezat pe spate pe o masă, iar un braț care conține emițătorul de raze X va trece lent pe deasupra ta pentru a efectua scanarea. Pentru a obține rezultate precise, trebuie să rămâi nemișcat în timpul scanării. Pentru o poziționare mai bună a coloanei vertebrale, tehnicianul radiolog îți poate așeza o pernă sub genunchi.
Investigația durează între 10 și 20 de minute, în funcție de câte zone ale corpului sunt scanate.
Cum se interpretează rezultatele
DEXA evaluează densitatea osoasă prin compararea cu anumite valori de referință. Diferența este calculată sub forma unui scor, care poate fi de două tipuri:
- scorul T, care este obținut prin compararea valorilor tale cu ale unui adult tânăr și sănătos;
- scorul Z, care este obținut prin compararea valorilor tale cu ale unui adult de aceeași vârstă, sex și etnie.
Scorul T este considerat cel mai relevant indicator al prezenței osteoporozei și al riscului de fracturi. Organizația Mondială a Sănătății clasifică scorurile T astfel:
- mai mare de -1 este considerat scor normal;
- între -1 și -2,5 indică o reducere moderată a densității osoase numită osteopenie;
- valorile mai mici de -2,5 SD sunt definite ca osteoporoză.
Dacă scorul Z este mai mic de -2, densitatea osoasă este mai mică decât a unei persoane sănătoase de aceeași vârstă. Scorul Z este calculat de obicei pentru copii și tineri aflați încă în creștere.
Rezultatele osteodensitometriei nu prezic neapărat riscul de a suferi o fractură. Chiar dacă ai o densitate osoasă redusă care te încadrează la osteoporoză, s-ar putea să nu suferi niciodată o fractură, în timp ce o persoană cu osteopenie s-ar putea să aibă mai multe fracturi. Riscul este influențat de mai mulți factori, precum vârsta, sexul și stilul de viață.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
