Oricine se poate îmbolnăvi de gripă și cei mai mulți trec prin boală fără complicații. Însă, pentru câteva categorii de persoane, această infecție respiratorie poate fi deosebit de periculoasă. Află în continuare care sunt simptomele de gripă, cine este mai vulnerabil în fața ei și ce complicații provoacă.
Gripa sezonieră, infecția respiratorie pentru care există atât tratament preventiv – vaccinul antigripal, cât și curativ – antivirale, continuă să facă victime în fiecare sezon. În anii anteriori pandemiei de COVID-19, între 3 și 5 milioane de oameni la nivel mondial făceau forme severe de gripă, iar între 290.000 și 650.000 de oameni își pierdeau anual viața din cauza gripei, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății.
Gripa sezonieră este cauzată de virusurile gripale umane A și B, care se împart în subtipuri și linii. Ele se schimbă constant de la un sezon gripal la altul, astfel că nu putem dobândi imunitate la gripă dacă am trecut o dată prin boală sau dacă ne-am vaccinat antigripal în sezonul anterior.
Cum se transmite gripa
Virusurile gripale se transmit ușor, prin contactul direct cu picăturile eliminate de o persoană infectată prin tuse sau strănut. Ele se pot dispersa în aer până la un metru distanță, iar cei din jur se pot infecta prin inhalarea lor.
Transmiterea se poate face și prin contact indirect, atunci când picăturile sau secrețiile din nas și gât ajung pe suprafețe. Dacă atingem aceste suprafețe și ducem mâna pe față, virusul va ajunge în căile respiratorii.
Copiii, mai vulnerabili în fața gripei
În fiecare sezon, între 5% și 15% din populație este afectată de gripă, iar copiii sunt mai predispuși la îmbolnăvire decât adulții. Rata de infectare la adulți este de 5-10%, în vreme ce la copii, ea este de peste două ori mai mare: între 20% și 30%, arată statisticile Organizației Mondiale a Sănătății.
Intervalul de vârstă în care cei mici sunt mai vulnerabili în fața virusurilor gripale este 5-9 ani. Aceasta este perioada în care cei mai mulți copii ajung în colectivități, dar nu stăpânesc încă foarte bine regulile de prevenție: igiena riguroasă a mâinilor, acoperirea gurii și a nasului cu un șervețel sau cu pliul cotulului atunci când strănută și tușesc.
Tot copiii sunt cei care transmit într-o măsură mai mare gripa în colectivități și în familie, un alt motiv pe lângă cele amintite fiind perioada mai lungă de contagiozitate în cazul lor. Perioada de contagiozitate se referă la intervalul de timp în care bolnavii îi pot infecta pe cei din jur.
Care sunt simptomele de gripă
Perioada de incubație a gripei este de una-patru zile, cu o medie de două zile. După această etapă, simptomele de gripă debutează brusc și se manifestă prin:
- febră, destul de frecvent ridicată (peste 38 de grade Celsius);
- frisoane;
- dureri de mușchi și de articulații;
- dureri de cap;
- oboseală;
- stare generală alterată;
- tuse uscată;
- dureri în gât și răgușeală.
Rinoreea (nasul care curge) nu apare în toate cazurile de gripă, ea fiind un simptom mult mai frecvent în răcelile comune. Alte simptome mai rar întâlnite sunt voma și diareea.
Numărul și intensitatea manifestărilor gripei variază de la o persoană la alta, în funcție de vârstă, de starea generală de sănătate și de răspunsul imun al fiecărui organism.
Ce complicații provoacă gripa
Majoritatea celor care fac gripă se recuperează fără probleme, într-un interval câteva zile și până la cel mult două săptămâni. În cazul unor categorii de persoane, simptomele gripei se pot complica:
- Adulții cu vârsta peste 65 de ani;
- Copiii mai mici de 5 ani și, în special, cei cu vârsta sub 2 ani;
- Gravidele;
- Persoanele care suferă de boli cronice, în special boli respiratorii (astm, BPOC), cardiovasculare și metabolice (diabet);
De ce este periculoasă gripa la vârstnici
La persoanele cu vârsta peste 65 de ani, gripa sezonieră poate uneori să provoace sau să agraveze anumite afecțiuni cardiace preexistente. Acestea ar putea duce apoi la atacuri de cord și la accidente vasculare cerebrale, semnalează specialiștii Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). Boli cronice precum insuficiența cardiacă congestivă, diabetul sau astmul se pot agrava după îmbolnăvirea de gripă.
Posibile complicații ale gripei la aceste categorii de persoane sunt pneumonia, infecțiile urechii (otite) și infecțiile sinusurilor paranazale (sinuzite). Alte suferințe date de gripă, mai rar, sunt inflamația mușchiului inimii (miocardita), inflamația creierului (encefalita) sau a țesutului muscular (miozita și rabdomioliza).
În cazuri extreme, gripa cauzează insuficiență multiorgan (ca, de exemplu, respiratorie și renală) sau sepsis – un răspuns extrem al sistemului imunitar la infectare. Toate acestea pun viața în pericol și reprezintă urgențe medicale.
De ce este periculoasă gripa la copii
Cele mai frecvente complicații date de gripă la cei mici sunt otita medie acută, pneumonia și laringita.
Otita poate leza urechea internă atunci când nu este tratată corect, cu riscul de pierdere a auzului.
Pneumonia poate fi cauzată de virusurile gripale sau de asocierea lor cu o bacterie (co-infecție). Ea poate produce complicații grave, uneori letale, fiindcă reduce aportul de oxigen în plămâni și în alte țesuturi din organism.
Laringita provocată de virusurile gripale poate avea o formă severă, cu riscul de insuficiență respiratorie.
Simptomele de gripă care trebuie să te trimită urgent la medic
De regulă, gripa se tratează acasă, dar sunt situații în care trebuie să apelezi de urgență la medic. Iată simptomele de gripă care ar trebui să te alarmeze:
- Dificultățile în respirație;
- Febra care scade inițial, dar revine după câteva zile;
- Tusea care se atenuează în intensitate inițial și apoi revine;
- Durerea sau presiunea persistentă în piept sau în abdomen;
- Amețeala persistentă;
- Starea severă de slăbiciune, dificultate de a sta în picioare;
- Stările de confuzie;
- Convulsiile;
- Durerile musculare severe;
- Deshidratarea (manifestată prin lipsa micțiunilor mai mult de 8 ore)
La copii, în plus față de simptomele amintite, ar trebui să ne alarmeze și:
- Respirația accelerată sau îngreunată;
- Tenta albastruie a pielii, buzelor și a unghiilor (cianoză);
- Fontanela bombată;
- Deshidratarea, semnalată la copii prin lipsă de energie, lipsa micțiunilor timp de 8 ore și lipsa lacrimilor atunci când plâng;
- Vărsături severe sau persistente;
- Convulsii febrile;
- Febră peste 40 de grade Celsius
- Orice febră la bebelușii mai mici de 12 săptămâni;
- Lipsa de vlagă sau agitația, irascibilitatea și refuzul de a mânca.
Cum se tratează simptomele de gripă
Tratamentul gripei se prescrie în funcție de severitatea simptomelor. Formele ușoare și moderate se tratează, de regulă, doar simptomatic:
- antitermice pentru scăderea febrei;
- decongestionante nazale pentru nasul înfundat;
- antitusive pentru calmarea tusei;
- antiinflamatoare pentru durerile musculare și de cap.
Majoritatea celor care fac gripă se recuperează doar cu odihnă, hidratare și medicamente simptomatice. Atunci când evoluția bolii este severă, se impune administrarea unui medicament antiviral – oseltamivir. El poate fi luat numai la recomandarea unui medic, fiindcă nu este lipsit de reacții adverse și contraindicații. Antiviralul este eliberat de farmacii numai cu prescripție medicală.
Cazurile severe de gripă se tratează la spital, unde poate fi necesar suportul ventilator și medicamente precum corticosteroizi, antibiotice pentru tratarea coinfecțiilor bacteriene și altele.
Cum se previne gripa
Complicațiile gripei se dovedesc fatale uneori la persoanele vulnerabile, motiv pentru care această infecție respiratorie nu trebuie tratată ca o simplă răceală. Vaccinarea antigripală este le insistent recomandată în fiecare sezon tocmai pentru a preveni complicațiile. Ea reprezintă cea mai eficientă metodă de prevenție de care dispunem.
Alături de vaccinarea anuală, prevenția gripei se poate face și prin:
- Evitarea contactului cu persoane bolnave;
- Evitarea aglomerărilor, iar atunci când nu este posibil, purtarea măștii de protecție;
- Spălarea pe mâini cu apă și săpun, sau folosirea unui dezinfectant înainte de a atinge fața;
- Curățarea periodică a suprafețelor care pot fi contaminate – telefon, birou, tastatură;
Gravitatea gripei este dată de starea noastră generală de sănătate. Menținerea unui stil de viață sănătos ne va ajuta să ne susținem imunitatea și să prevenim boli sau complicații ale unor boli precum gripa. Alimentația echilibrată, hidratarea corectă, activitatea fizică regulată, odihna suficientă și eliminarea stresului sunt măsuri eficiente pentru a ne păstra sănătatea.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
