Efectele alcoolului la vârsta a treia. Cât de mult ar trebui limitat consumul

Un pahar cu vin la cină sau o sticlă de bere consumată ocazional este în regulă la vârsta a treia atâta timp cât nu exagerezi. Însă, alcoolul în exces poate avea efecte diferite față de cele resimțite de adulții mai tineri.

Efectele alcoolului la vârsta a treia

După vârsta de 65 de ani, conținutul de apă din corp scade și pierzi din masa musculară, potrivit Johns Hopkins Medicine, din SUA. Alcoolul este solubil în apă, iar o cantitate mai mică de apă în organism îi crește concentrația în sânge și va avea efecte mai puternice.

În plus, ficatul metabolizează alcoolul mai încet, astfel că alcoolul rămâne mai mult timp în sânge. Acest lucru face ca efectele sale la vârsta a treia să fie mai intense și mai persistente decât ar fi fost la o vârstă mai tânără. Persoanele în vârstă pot resimți mai puternic efectele alcoolului, chiar și după un consum moderat.

Iată la ce riscuri se expun vârstnicii care consumă alcool în cantitate mare:

Agravează bolile cronice

Bolile cronice devin mai frecvente pe măsură ce înaintezi în vârstă, iar consumul regulat sau excesiv de alcool poate agrava simptomele sau accelera progresia acestora. Câteva dintre afecțiunile cronice care pot fi agravate de alcool includ:

• diabetul;
• hipertensiunea arterială;
• bolile cardiovasculare;
• osteoporoza;
• ulcerele;
• bolile hepatice;
• durerile cronice.

Afectează funcțiile cognitive și sănătatea mintală

Consumul excesiv de alcool la vârsta a treia este asociat cu o deteriorare mai rapidă a funcțiilor cognitive, cum ar fi memoria, gândirea și capacitatea de a lua decizii, conform National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism (NIAAA), agenție din cadrul National Institutes of Health (NIH) ale SUA. 

De asemenea, efectele alcoolului la vârsta a treia pot include și un risc mai mare de tulburări de sănătate mintală precum anxietatea și depresia sau o agravare a celor existente. Schimbările majore cu care se confruntă adesea vârstnicii, cum ar fi pensionarea, pierderea unei persoane dragi sau problemele de sănătate, îi pot determina să înceapă sau să crească consumul de alcool pentru a face față stresului, singurătății, plictiselii sau depresiei. 

Deși alcoolul poate oferi o stare de bine, efectul său este de scurtă durată. Consumul poate agrava simptomele depresiei și anxietății, deoarece este un depresor al sistemului nervos central. Alcoolul amplifică emoțiile negative și poate avea un impact puternic asupra sănătății mintale.

Crește riscul de accidentări

Pe măsură ce organismul îmbătrânește, funcții precum vederea, auzul și reflexele se deteriorează în mod natural. Acest lucru poate fi periculos în combinație cu alcoolul, care afectează și el aceste simțuri, precum și echilibrul, coordonarea și atenția. 

Vârstnicii sunt mai sensibili la efectul sedativ al băuturilor alcoolice. Efectele alcoolului la vârsta a treia le încetinesc și mai mult reacțiile la stimuli vizuali și auditivi, le fac mișcările mai nesigure și le afectează capacitatea de a lua decizii. Drept urmare, alcoolul expune vârstnicii unui risc mai mare de căzături și fracturi. De asemenea, reflexele mai lente și vederea slăbită fac condusul mai dificil, iar alcoolul crește riscul de accidente auto. 

Agravează problemele de somn

Insomnia și alte tulburări ale somnului apar mai frecvent la vârsta a treia. Alcoolul are efect sedativ, iar multe persoane apelează la el pentru a adormi mai repede. Deși face adormirea mai ușoară, nu este atât de benefic pentru somn. Alcoolul interferează cu ciclurile de somn profund și REM, care sunt esențiale pentru refacerea fizică și mentală. 

Pe măsură ce este metabolizat în organism, alcoolul poate cauza treziri frecvente pe timpul nopții care afectează calitatea odihnei. Așadar, consumul de băuturi alcoolice înainte de culcare nu face decât să agraveze problemele de somn existente. 

Interacționează cu medicamentele

Multe dintre medicamentele administrate pentru bolile cronice de la vârsta a treia interacționează cu alcoolul și pot să-și piardă eficiența sau să devină periculoase, chiar fatale. De exemplu, medicamentele utilizate pentru tratarea anxietății, depresiei, durerii sau problemelor de somn au efecte sedative care ar putea crește riscul de căderi, leziuni și supradoze atunci când sunt combinate cu alcool.

Printre medicamentele comune care pot interacționa cu alcoolul se numără și:

• aspirina, care crește riscul de sângerări gastrice sau intestinale în combinație cu alcool;
• paracetamolul, care poate cauza daune hepatice la persoanele care consumă alcool în cantitate mare;
• antiinflamatoarele, în special cele nesteroidiene, care irită mucoasa stomacului și intestinelor, iar alcoolul are efecte similare;
• medicamentele pentru hipertensiunea arterială precum propanolul, ale cărui efecte secundare pot fi accentuate de alcool;
• warfarina, un anticoagulant care crește riscul de sângerări majore când este luat împreună cu alcool;
• anumite antibiotice, în special metronidazolul și tinidazolul, dar și doxiciclina, eritromicina, izoniazida, cefotetanul și ceftriaxona.

Ce cantitate de alcool este considerată sigură

Persoanele de peste 65 de ani care sunt sănătoase și nu iau medicamente pot să consume cel mult 7 doze standard de alcool pe săptămână sau o doză standard pe zi, conform recomandărilor National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism. Totodată, le este contraindicat consumul a mai mult de 3 doze de alcool într-o singură zi.

O doză standard de alcool echivalează cu 10 -12 grame de alcool pur, conținute în:

• 280-330 ml de bere; 
• 100 -120 ml de vin roșu;
• 150-180 ml de șampanie;
• 30-40 ml de whisky sau alte băuturi tari;
• 60-80 ml de lichior.

Efectele alcoolului la vârsta a treia pot fi severe în cazul persoanelor cu boli cronice sau care urmează un tratament. De aceea, se recomandă consultarea medicului curant înainte de a consuma alcool. 

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.