Creatinina serică: valorile normale și ce înseamnă dacă e mică sau crescută

Creatinina serică este un test de sânge recomandat de rutină pentru evaluarea modului de funcționare a rinichilor. El este un indicator important și accesibil al funcției renale. Prin măsurarea nivelului creatininei, putem afla cât de bine reușesc rinichii să filtreze reziduurile din sânge și să le elimine din organism.

Prezența creatininei în sânge este normală, dar excesul poate semnala o posibilă afecțiune renală sau alte probleme de sănătate care trebuie investigate. Și scăderea nivelului de creatinină serică poate indica anumite afecțiuni.

Ce este creatinina serică

Fiecare rinichi cuprinde peste un milion de structuri numite nefroni, care au rolul de a filtra reziduurile, apa în exces și alte impurități din sânge. Acestea sunt depozitate în vezica urinară și eliminate apoi prin urinare. 

Creatinina este una dintre substanțele pe care rinichii ar trebui să le filtreze și să le elimine din sânge. Acest compus rezidual se formează în urma descompunerii creatinei, este o substanță cu rol esențial în furnizarea rapidă de energie pentru activitățile fizice intense, precum ridicarea de greutăți și sprinturile. Ea se găsește în principal în mușchi, unde e stocată sub formă de fosfocreatină. 

Creatina poate fi obținută din surse alimentare precum carnea și pește, dar este sintetizată și în organism, de către ficat, rinichi și pancreas. Pentru că furnizează energie, ea este un supliment popular printre sportivii care vor să-și îmbunătățească performanțele fizice. 

Când se recomandă testarea creatininei

Creatinina serică face parte din analizele de rutină recomandate la orice vârstă pentru verificarea stării generale de sănătate. Potrivit specialiștilor Mayo Clinic, testarea acestei substanțe este recomandată în mod specific din câteva motive:

• dacă ai semne sau simptome de boală renală;
• dacă ai afecțiuni asociate cu un risc crescut de boli renale, cum ar fi diabetul zaharat de tip 1 sau 2, hipertensiunea arterială și istoricul familial de boli renale;
• pentru a monitoriza tratamentul sau progresia bolilor renale;
• pentru a monitoriza efectele secundare ale unor medicamente care pot să producă leziuni renale sau modificări ale funcției renale;
• pentru monitorizarea funcției renale după un transplant renal. 

Semnele și simptomele bolilor renale pot fi:

• probleme de somn și oboseală;
• pierderea apetitului alimentar;
• edeme în jurul ochilor;
• umflarea încheieturilor mâinilor sau picioarelor;
• dureri de rinichi, localizate în mijlocul spatelui sau pe zonele laterale;
• urinare frecventă;
• urină tulbure, cu miros accentuat sau care conține sânge;
• hipertensiune arterială;
• greață și/sau vomă.

Care sunt valorile normale

Creatinina ajunge în circulația sangvină și este filtrată într-un ritm constant de rinichi. Nivelul ei ar trebui să rămână relativ invariabil în sânge. 

Creatinina serică este evaluată prin unul dintre cei doi parametri: miligrame pe decilitru de sânge (mg/dL) sau micromoli pe litru (µmol/L). Valorile normale ale acestei substanțe în sânge variază la cele două sexe, astfel:

Bărbați adulți: 0,74 – 1,35 mg/dL (sau 65,4 -119,3 µmol/L)

Femei adulte: 0,59 – 1,04 mg/dL (sau 52,2 – 91,9 µmol/L)

Intervalele de referință pot să varieze de la un laborator la altul. Persoanele cu o masă musculară mai mare tind să aibă o valoare mai crescută a creatininei în sânge. 

Ce semnalează o valoare crescută

Un nivel peste intervalul maxim de referință pentru creatinina serică poate avea mai multe cauze. Uneori, creșterea acestui parametru este doar temporară și nu trebuie să îngrijoreze. Alteori, ea poate indica afecțiuni legate de funcția renală sau alte probleme de sănătate:

• aport crescut de proteine, deoarece organismul descompune proteinele în creatinină;
• administrarea de suplimente cu creatină pentru îmbunătățirea performanțelor sportive;
• deshidratare;
• exerciții fizice intense sau leziuni musculare;
• obstrucții ale tractului urinar;
• insuficiență renală, în care rinichii nu-și mai pot îndeplini funcția de filtrare a sângelui;
• infecții renale;
• boli renale, cum ar fi glomerulonefrita și pielonefrita;
• insuficiența cardiacă congestivă, situație în care inima nu mai poate pompa un volum suficient de sânge către rinichi și afectează capacitatea acestora de a elimina creatinina din sânge.

Dacă rezultatul testului tău indică un nivel crescut al creatininei serice, consultă un specialist nefrolog pentru evaluare, diagnostic și tratament. Acesta va analiza contextul clinic și istoricul tău medical și îți va recomanda investigații suplimentare pentru a stabili cauza exactă a creșterii creatininei.

Ce semnalează creatinina serică scăzută

Mai rar, nivelul creatininei serice poate avea o valoare mai scăzută decât cea considerată normală. În cele mai multe situații,  cauza este scăderea masei musculare. Creatinina este produsă în principal în mușchi și apoi eliberată în sânge. Perioadele de imobilizare prelungită la pat sau afecțiuni precum distrofia musculară și miastenia gravis reduc masa musculară și scad creatinina serică. Odată cu înaintarea în vârstă, masa musculară scade fiziologic și poate apărea o modificare a nivelului creatininei. 

Alte cauze ale creatinnei serice scăzute pot fi:

• aportul redus de proteine;
• hidratarea în exces;
• sarcina, din cauza creșterii volumului plasmei;
• bolile hepatice, care influențează metabolismul creatininei. 

Nivelul scăzut al creatininei serice necesită o evaluare de specialitate pentru un diagnostic corect. Acesta nu poate fi stabilit pe baza unui singur rezultat de analiză și este important să nu tragem concluzii înainte de a consulta un medic.

Cum te pregătești pentru test

Creatinina serică nu impune un repaus alimentar sau alte restricții. Pentru o acuratețe bună a testului, este recomandat să urmezi alimentația obișnuită și regimul normal de hidratare. 

Câteva medicamente pot să modifice rezultatul acestei analize. Spune-i medicului tău dacă urmezi un tratament cu unul sau mai multe dintre următoarele medicamente:

• antiinflamatoare nesteroidiene, precum ibuprofen sau aspirină;
• antibiotice din clasa cefalosporinelor: cefuroximă, cefalexină, cefoxitină, etc.
• medicamente chimioterapice;
• ranitidină, famotidină sau cimetidină, prescrise în ulcerul gastroduodenal. 

Medicul tău poate recomanda oprirea temporară a tratamentului cu aceste medicamente sau modificarea dozelor înaintea testării creatininei serice. 

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.