Senzația de balonare este o senzație de disconfort în care abdomenul superior se simte plin și întărit și arată umflat. Unii oameni se confruntă cu gaze în organism sau în intestin, lucru care le poate produce senzaţia de umflare a stomacului, cauzând disconfort. Iată o listă cu alimente pe care trebuie să le eviţi dacă experimentezi balonarea.
Reclamă
Balonarea este de obicei cauzată de trei condiţii principale: înghiţirea excesului de aer, consumul anumitor alimente şi apariţia unor bacterii în intestinul subţire. Deși nu există o cauză universală sau un tratament pentru balonare, oamenii constată adesea că eliminarea anumitor alimente și implementarea unei diete personalizate poate duce la minimizarea stării.
Balonarea: cauzele principale
Poate fi dificil să determini cauza balonării stomacului. Printre cele mai cunoscute sunt, potrivit nhs.uk:
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
- Excesul de gaze în intestin;
- Creșterea excesivă a bacteriilor din intestinul subțire;
- Cantități neregulate de microorganisme în intestin (disbacterioză);
- Sensibilitate sau intoleranță la alimente;
- Sensibilitatea percepției la tractul digestiv;
- Curbura coloanei vertebrale la nivel lombar rezultând în scăderea capacității abdominale pentru reţinerea gazelor;
- Gastropareza, o tulburare de motilitate care întârzie capacitatea stomacului de a elimina gazele;
- Anxietate, depresie și alte conexiuni intestin-creier.
Tipuri de alimente care cauzează balonarea stomacului
Dacă te confrunți adesea cu balonarea, e recomandat să mergi la medic şi să discuţi despre simptomele pe care le ai. Împreună, puteți elabora un plan de tratament. Deoarece există multe cauze pentru balonarea abdominală, poate fi dificilă de aflat care e motivul concret pentru această afecţiune. Primul pas pe care îl poate recomanda un medic este o dietă personalizată, prin care sunt eliminate alimentele ce pot dăuna. Pe această listă se află:
Reclamă
Oligozaharide fermentabile. Acestea se găsesc în grâu, ceapă, usturoi, leguminoase și fasole.
Dizaharide. O clasă de zaharuri care se găsesc în produsele cu lactoză, cum ar fi laptele, iaurtul și înghețata.
Monozaharide. Este un tip de zahăr care include fructoză. Se găsește adesea în fructe precum mere și pere.
Reclamă
Polioli. Numiți și alcooli de zahăr, se găsesc în caise, nectarine, prune și conopidă. De asemenea, pot fi adăugaţi în gumele de mestecat și bomboane.
Pentru a avea o digestie corectă, ține cont și de cantitatea de apă pe care o consumi într-o zi.
Alimente pe care trebuie să le eviţi dacă te simţi balonată
Senzația de balonare este o stare pe care puțini oameni o pot depăși fără ajutor medicamentos. De aceea, înainte de a ajunge în cabinetul medicului, specialiștii în nutriție vin cu o serie de recomandări ce pot ameliora simptomele.
Printre primele indicații se numără excluderea din alimentație a anumitor ingrediente care nu ajută deloc digestia atunci când balonarea e deja instalată.
Fasole
Aceasta conține cantități mari de proteine și carbohidrați sănătoși, este foarte bogată în fibre, precum și în mai multe vitamine și minerale. Cu toate acestea, fasolea conţine zaharuri numite alfa-galactozide, care aparțin unui grup de carbohidrați numit FODMAP. FODMAP-urile (oligo-, di-, mono-zaharide și polioli fermentabili) sunt carbohidrați cu lanț scurt care trec de digestie şi sunt apoi fermentați de bacteriile intestinale din colon.
Gazele sunt un produs secundar al acestui proces. Pentru persoanele cu sindrom de colon iritabil, în timpul procesului de fermentație se formează un alt tip de gaze. Acest lucru poate provoca disconfort major, cu simptome precum balonare, flatulență, crampe și diaree. Poți înlocui fasolea cu cereale, carne sau quinoa.
Linte
Conține cantități mari de proteine, fibre și carbohidrați sănătoși, minerale precum fier, cupru și mangan.
Datorită conținutului ridicat de fibre, lintea poate provoca balonare persoanelor sensibile. Acest lucru este valabil mai ales pentru persoanele care nu sunt obișnuite să consume multe fibre. Ca și fasolea, lintea conține și FODMAP. Aceste zaharuri pot contribui la producerea excesivă de gaze în organism. Lintea de culoare deschisă are în general mai puține fibre decât cea mai închisă.
Băuturi carbogazoase
Băuturile carbogazoase sunt o altă cauză frecventă a balonării. Acestea conțin cantități mari de dioxid de carbon. Atunci când le consumi, ajungi să înghiți cantități mari din acest gaz. O parte din gaz rămâne prins în sistemul digestiv, ceea ce poate provoca balonare și chiar crampe. Apa plată este întotdeauna cea mai bună. Alte alternative sănătoase includ cafeaua, ceaiul și apa plată cu aromă de fructe.
Grâu
Grâul a fost un aliment foarte controversat în ultimii ani, în principal pentru că are în compoziție o proteină numită gluten. În ciuda controverselor, grâul este încă consumat la scară largă. Este un ingredient care se găseşte în pâine, paste, tortilla și pizza, precum și în produsele e panificație, cum ar fi prăjiturile, biscuiții, clătitele și vafele.
Pentru persoanele cu boală celiacă sau sensibilitate la gluten, grâul provoacă probleme digestive majore. Printre acestea se numără balonarea, gazele, diareea și durerile de stomac. Există multe alternative care nu conţin gluten, cum ar fi ovăz fulgi, quinoa, hrișcă, făină de migdale și făină de cocos.
Broccoli și alte legume crucifere
Familia de legume crucifere include broccoli, conopida, varza, varza de Bruxelles și multe altele. Acestea sunt foarte sănătoase, conținând mulți nutrienți esențiali precum fibre, vitamina C, vitamina K, fier și potasiu. Pot provoca însă balonare anumitor persoane. Gătitul legumelor crucifere le poate face mai ușor de digerat. Alternativele posibile sunt spanacul, castraveții, salata verde, cartofii dulci și dovlecelul.
Ceapă
Chiar dacă de obicei este consumată în cantități mici, ceapa este una dintre principalele surse alimentare de fructani. Fructanii sunt fibre solubile care pot provoca balonare. Prin urmare, ceapa este o cauză cunoscută a balonării și a altor disconforturi digestive. Gătitul cepei poate reduce aceste efecte.
Orz
Orzul este foarte hrănitor, deoarece este bogat în fibre și conține cantități mari de vitamine și minerale precum molibden, mangan și seleniu. Datorită conținutului său ridicat de fibre, orzul integral poate provoca balonare persoanelor care nu sunt obișnuite să mănânce multe fibre. În plus, orzul conține gluten. Orzul poate fi înlocuit și cu alte cereale sau pseudocereale, cum ar fi ovăzul, orezul brun, quinoa sau hrișca.
Secară
Secara este foarte hrănitoare și reprezintă o sursă excelentă de fibre, mangan, fosfor, cupru și vitamine B. Cu toate acestea, secara conține și gluten, o proteină la care mulți oameni sunt sensibili sau intoleranți.
Produse lactate
Lactatele sunt foarte hrănitoare şi reprezintă o sursă excelentă de proteine și calciu. Cu toate acestea, aproximativ 75% din populația lumii nu poate descompune lactoza, zahărul care se găsește în lapte. Această afecțiune este cunoscută sub numele de intoleranță la lactoză. Dacă ai intoleranță la lactoză, lactatele pot provoca probleme digestive majore. Simptomele includ balonare, gaze, crampe și diaree.
Mere
Sunt bogate în fibre, vitamina C și antioxidanți. Cu toate acestea, se știe că merele cauzează balonare și alte probleme digestive. Vinovații sunt fructoza (care este un FODMAP) și conținutul ridicat de fibre. Fructoza și fibrele pot fi ambele fermentate în intestinul gros și pot provoca gaze și balonare. Merele fierte pot fi mai ușor de digerat decât cele proaspete.
Usturoi
Usturoiul este incredibil de popular, atât pentru aromatizare, cât și ca remediu pentru sănătate. Ca și ceapa, usturoiul conține fructani, care pot provoca balonare. Încearcă să folosești alte ierburi și condimente la gătit, cum ar fi cimbru, pătrunjel, arpagic sau busuioc.
Alcool zaharat
Este folosit pentru a înlocui zahărul în alimentele fără zahăr și în gumele de mestecat. Include xilitolul, sorbitolul și manitolul. Consumul unei cantități mari de alcool zaharat poate provoca probleme digestive, cum ar fi balonare, gaze și diaree.
Bere
Probabil că toată lumea a mai auzit termenul „burtă de bere”. Se referă nu numai la creșterea stratului de grăsime de pe burtă, ci și la balonarea cauzată de consumul de bere. Berea este o băutură carbogazoasă obținută din surse de carbohidrați fermentabili precum orzul, porumbul, grâul și orezul, împreună cu puțină drojdie și apă. Prin urmare, conține atât gaz (dioxid de carbon) cât și carbohidrați fermentabili, două cauze binecunoscute ale balonării. Cerealele folosite la prepararea berii conțin adesea gluten.
Subiectul legat de balonare și de fructele și legumele care cauzează balonarea a fost discutat de asemenea în emisiunea Medicool. Află ce spun specialiștii emisiunii despre trucurile la care poți apela pentru a scăpa de balonare din materialu video de mai jos:
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
