Corpul uman are propriile mecanisme prin care semnalează de ce are nevoie sau ce probleme îi afectează funcționarea. Poftele alimentare, cum este pofta de sărat sau de dulciuri, pot reflecta un dezechilibru nutrițional sau pot avea o cauză medicală. Află în continuare ce semnificații are pofta de alimente bogate în sare și cum o poți controla.
Reclamă
Stările emoționale influențează preferințele pentru anumite alimente, în special pentru cele dulci, dar și pentru cele sărate în cazul unor persoane. Poftele alimentare, în general, nu sunt alarmante dacă apar doar ocazional. Însă, dacă se manifestă constant și persistă o perioadă îndelungată, ar trebui să investighezi cauzele.
Ce poate semnala pofta de sărat
Pofta de sărat indică uneori anumite deficiențe nutriționale. Alteori, ea poate semnala o problemă de sănătate. Este important să fii atent și la alte simptome neobișnuite care pot însoți dorința de a mânca alimente sărate.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
Indiferent de motiv, consumul excesiv de sare pe termen lung îți poate afecta sănătatea. Corpul uman are nevoie de o cantitate echilibrată de sodiu pentru a funcționa corect. El este necesar pentru menținerea echilibrului fluidelor, transmiterea semnalelor nervoase și funcționarea mușchilor.
Prea puțină sare perturbă echilibrul electrolitic al corpului, scade tensiunea arterială și afectează funcționarea mușchilor și nervilor. Prea multă sare dăunează vaselor de sânge, inimii, rinichilor și creierului.
Reclamă
Iată cele mai comune motive pentru care apare pofta de sare, conform centrului medical academic Cleveland Clinic, din SUA.
Stresul cronic
În situații de stres, glandele suprarenale eliberează cortizol și alți hormoni care cresc apetitul. Aceștia stimulează pofta de alimente care oferă o „recompensă rapidă” și care sunt, de obicei, bogate în zahăr, grăsimi sau sare.
Chipsurile, snacksurile, ciocolata și fast-food-ul sunt alimentele preferate în situații de stres. Mâncatul emoțional este o metodă de autoliniștire, care oferă confort și ajută la reducerea nivelului de stres.
Reclamă
Plictiseala
„De multe ori, mâncatul este un lucru pe care îl facem doar ca să treacă timpul. În plus, alimentele sărate sunt convenabile. De obicei, ele sunt deja preparate, așa că nu trebuie să gătești. Este aproape prea ușor să-ți satisfaci pofta”, spune dieteticianul Beth Czerwony.
În astfel de situații, pofta de sărat nu apare dintr-o necesitate reală de hrană. Ea este o reacție la lipsa de activitate sau de stimulare din viața de zi cu zi. Mâncatul din plictiseală este tot o formă de mâncat emoțional.
Oboseala
La fel ca stresul, lipsa somnului afectează autocontrolul asupra alimentației. Când nu dormi bine, nivelul de cortizol crește. Totodată, odihna insuficientă scade nivelul leptinei, cunoscută ca „hormonul sațietății”, și crește nivelul grelinei, care stimulează pofta de mâncare.
Cercetările arată că privarea de somn crește pofta de alimente bogate în calorii, inclusiv cele sărate, dulci și savuroase. „Când oamenii sunt obosiți și au poftă de sărat, au mai puțină voință. Semnalele lor de foame sunt mai puternice. Le lipsește energia pentru a pregăti mese sau a ieși să cumpere alimente sănătoase. Toți acești factori fac mai grea lupta cu poftele alimentare”, potrivit dieteticianului.
Sindromul premenstrual
Fluctuațiile hormonale care au loc în perioada premergătoare menstruației modifică echilibrul sodiului și lichidelor din corp. Acest lucru poate duce la retenție de apă și balonare, ceea ce ar putea face ca organismul să „ceară” sare pentru a echilibra aceste schimbări.
Modificările hormonale din perioada premenstruală afectează și nivelul de serotonină, un neurotransmițător care reglează dispoziția. Când serotonina sau „hormonul fericirii” scade, crește dorința de a consuma alimente care oferă confort, inclusiv sărate.
Transpirația excesivă
Transpirația abundentă provocată de exercițiile fizice sau de expunerea la temperaturi ridicate poate crește apetitul pentru alimente bogate în sare. Pofta de sărat este modul prin care organismul încearcă să compenseze pierderea sodiului prin transpirație.
Dacă acesta este motivul pentru care simți nevoia de sare, s-ar putea să experimentezi și alte simptome, cum ar fi deshidratarea, senzația de sete intensă și oboseala.
Boala Addison
Cunoscută și sub denumirea de insuficiență suprarenală sau adrenală, boala Addison este o afecțiune rară în care corpul nu produce anumiți hormoni în cantitate suficientă. Glandele suprarenale, situate deasupra rinichilor, secretă prea puțin cortizol și, adesea, prea puțin aldosteron. Acești hormoni sunt esențiali pentru funcțiile organismului și ajută corpul să răspundă la stres, conform Mayo Clinic.
În boala Addison, organismul poate pierde cantități semnificative de sare, ceea ce provoacă o poftă constantă de alimente sărate. Pe lângă pofta de sărat, alte simptome includ:
- dureri musculare și slăbiciune;
- oboseală extremă;
- senzație de greață și dureri abdominale;
- pierdere în greutate;
- tensiune arterială scăzută;
- hiperpigmentarea pielii.
Sindromul Bartter
Pofta de sărat este uneori simptomul unei afecțiuni genetice rare a rinichilor numită sindromul Bartter. El afectează capacitatea rinichilor de a reabsorbi sodiul și alți electroliți, ceea ce duce la pierderi excesive prin urină. Corpul răspunde la dezechilibrul electrolitic creat astfel prin creșterea poftei de sare, pentru a înlocui sodiul pierdut.
Alte simptome ale sindromului Bartter includ:
- urinări frecvente;
- deshidratare;
- oboseală;
- crampe musculare;
- slăbiciune musculară;
- fragilitate osoasă.
Anemia
Unele cercetări susțin că anemia feriprivă poate fi asociată cu o dorință intensă de alimente sărate. În această formă de anemie, organismul nu produce suficient fier pentru a susține formarea globulelor roșii.
Cauzele anemiei feriprive includ: pierderi de sânge, afecțiuni renale, anumite boli și factori genetici. Dacă pofta de sărat este cauzată de un deficit de fier, se poate să provoace și alte simptome, cum ar fi: oboseală, senzație de amețeală, dureri de cap, piele palidă sau gălbuie.
Cum poți reduce pofta de sărat
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că 1,89 milioane de decese globale se asociază anual cu un consum prea mare de sare. Medicii recomandă limitarea aportului de sare la mai puțin de 2.000 de mg de sodiu pe zi în cazul adulților, echivalentul a mai puțin de 5 grame de sare pe zi sau aproape o linguriță. Media zilnică reală de consum este de aproximativ 3.400 mg.
Pentru a reduce consumul de sare, încearcă aceste metode:
- Caută alternative cu mai puțin sodiu. Când ai poftă de chipsuri, alege să mănânci semințe de floarea-soarelui fără sare sau alte fructe oleaginoase;
- Înlocuiește sarea cu ierburi și condimente pentru a adăuga aromă mâncării;
- Hidratează-te. Pofta de sărat poate fi cauzată de transpirația excesivă și deshidratarea pe care o provoacă;
- Gestionează stresul. Practicile de relaxare precum meditația sau exercițiile de respirație pot reduce pofta de sare cauzată de hormonii de stres;
- Fii conștient de emoțiile tale. Dorința de a mânca sărat este alimentată uneori de stări emoționale precum anxietatea sau plictiseala. Când simți că pofta devine puternică, încearcă să observi dacă nu cumva este un răspuns emoțional.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
