Ce este vitiligo, cauze și tratament

Oana Antonescu
Oana Antonescu
Publicat: 16 august 2023, 07:57

În vitiligo, pielea își pierde culoarea naturală pe anumite porțiuni. Petele decolorate care apar pe corp sau pe față nu sunt dureroase, nu produc disconfort și nu sunt contagioase. Află cine este mai predispus la vitiligo, care sunt factorii declanșatori și ce tratamente sunt disponibile.

Reclamă

Vitiligo este o boală de piele destul de întâlnită, care afectează până la 2% din populația mondială, arată datele publicate de International Journal of Dermatology

Vitiligo este considerată o boală autoimună, în care sistemul imunitar atacă și distruge celulele melanocite. Ele sunt responsabile pentru producerea pigmentului pielii. Distrugerea melanocitelor duce la pierderea culorii naturale a pielii și la apariția zonelor decolorate caracteristice pentru vitiligo.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Aproximativ jumătate dintre persoanele cu vitiligo dezvoltă boala înaintea vârstei de 20 de ani, mulți dintre ei chiar din copilărie, potrivit medicilor Academiei Americane de Dermatologie (AAD). 

Tipuri de vitiligo

În funcție de distribuția petelor depigmentate pe corp, există două forme principale ale bolii:

Reclamă

Vitiligo non-segmentar

Este cea mai comună formă, întâlnită la 9 din 10 persoane cu acest diagnostic. Se mai numește și vitiligo bilateral sau generalizat și se caracterizează prin pete depigmentate care apar simetric, pe ambele părți ale corpului. 

Zonele pe care se formează cel mai frecvent petele albe sunt:

Reclamă
  • gura și ochii;
  • degetele;
  • încheieturile;
  • axilele;
  • șoldurile;
  • organele genitale.

Vitiligo segmentar

Această formă a bolii se referă la pete depigmentate care apar pe o singură parte a corpului. Se mai numește și vitiligo unilateral sau localizat. Vitiligo segmentar debutează de obicei din copilărie și se limitează la o anumită zonă.

Pe lângă aceste două forme principale, există și alte tipuri, mai rare, cum ar fi vitiligo focal (cu depigmentare limitată la una sau câteva zone), vitiligo trunchiat (cu margini regulate și bine delimitate) și vitiligo universal (depigmentarea afectează o mare parte a suprafeței corpului).

Care sunt cauzele și factorii de risc

Există un factor genetic ce contribuie la apariția acestei afecțiuni într-o familie. Cu toate acestea, nu toți cei care au un istoric familial de vitiligo vor dezvolta automat boala. Acest lucru arată că există și alți factori implicați în dezvoltarea ei.

Unele persoane au un risc mai mare decât altele de a dezvolta vitiligo non-segmentar. Sunt considerate factori de risc următoarele situații: 

  • Ai o altă boală autoimună, asocierea fiind mai frecventă cu tiroidita Hashimoto;
  • Ai un istoric familial de alte boli autoimune, în special cele care afectează glanda tiroidă, alopecia areata, anemia pernicioasă, psoriazisul și lupusul;
  • Ai melanom (cel mai agresiv cancer de piele) sau limfom non-Hodgkin (cancer al sistemului limfatic);
  • Ești tratat pentru melanom cu imunoterapie.

Apariția vitiligo în timpul tratamentului pentru melanom cu imunoterapie este considerată un semn bun. Studiile indică faptul că pacienții care dezvoltă vitiligo în timpul acestui tratament au o rată mai mare de supraviețuire mai mari.

Specialiștii au identificat câțiva factori declanșatori ai bolii:

  • arsurile solare severe;
  • leziunile cuanate (tăiaturi, zgârieturi, arsuri);
  • contactul pielii cu substanțe chimice puternice, cum ar fi fenolul.

Ce simptome are vitiligo 

Petele mai deschise la culoare de pe piele sunt caracteristice acestei boli autoimune. Melanocitele există însă și în alte structuri ale corpului, cum ar fi mucoasele, părul și ochii. Sistemul imunitar poate distruge și aceste melanocite, astfel că boala poate lua diferite aspecte:

  • mucoasele din interiorul gurii sau nasului își pot pierde culoarea. Vitiligo se poate extinde ulterior și la nivelul buzelor, în jurul gurii sau în afara nasului;
  • părul de pe cap albește prematur sau apare o dungă albă;
  • genele și sprâncenele pot deveni albe, parțial sau total;
  • culoarea ochilor se poate modifica ușor, devenind mai deschisă;
  • poate apărea o pierdere de auz, deoarece urechea internă conține melanocite.

Vitiligo debutează sub forma unei zone palide a pielii care, treptat, devine complet albă. Dacă există vase de sânge sub piele, petele pot avea o nuanță ușor roz, în loc de alb. Marginile acestora pot fi drepte sau neregulate. 

Vitiligo nu provoacă disconfort, cum ar fi usturime sau senzație de uscăciune a pielii, dar petele pot să producă mâncărime, ocazional. Este important de știut că această boală de piele nu este contagioasă. 

Simptomele variază de la o persoană la alta. Unele au doar câteva pete mici și albe, în timp ce altele au pete albe mai mari, care se unesc în zone extinse ale pielii. Nu există o modalitate de a prezice cât de mult și cât de repede se vor extinde pe corp.

Cum se tratează vitiligo 

Petele albe cauzate de această afecțiune autoimună sunt permanente. Nu există un tratament curativ și nici medicamente care să stopeze procesul de depigmentare, dar sunt disponibile câteva soluții pentru a îmbunătăți aspectul pielii afectate de vitiligo:

  • Produsele cosmetice precum fondul de ten pot uniformiza culoarea pielii atunci când petele sunt de mici dimensiuni;
  • Cremele sau unguentele cu corticosteroizi pot ajuta la repigmentarea pielii, mai ales când sunt folosite de la debutul bolii. Însă, utilizarea lor pe termen lung poate cauza vergeturi și subțierea pielii;
  • Cremele care conțin inhibitori de calcineurină pot fi o opțiune pentru zonele sensibile afectate de vitiligo, cum ar fi fața. Ele nu duc la subțierea pielii, dar pot să provoace o senzație de arsură când sunt aplicate;
  • Fototerapia cu radiații ultraviolete este o terapie cu rezultate bune în vitiligo. Se recomandă expunerea controlată la raze UVB cu bandă îngustă, care se face cu ajutorul unor lămpi speciale;
  • Micropigmentarea, o procedură prin care sunt injectați în piele pigmenți naturali, poate uniformiza culoarea pielii. Micropigmentarea este folosită mai ales pentru petele din jurul buzelor, nasului și sprâncenelor;
  • Tratamentul cu laserul excimer, un tip de laser poate fi direcționat cu precizie către petele de vitiligo pentru a stimula repigmentarea. Laserul se recomandă pe zone limitate; 
  • Transplantul autolog de melanocite este o procedură care presupune recoltarea unei porțiuni de piele din zonele pigmentate și cultivarea melanocitelor din ea în laborator. Ulterior, ele sunt transplantate pe zonele depigmentate.

Efectul acestor tratamente poate să nu fie de durată sau pot să apară pete noi pe piele. Consultă un dermatolog pentru a discuta opțiunile de tratament potrivite pentru tine.

Este foarte important ca persoanele cu vitiligo să folosească în permanență creme de protecție solară din două motive: pe de o parte, bronzarea ar accentua contrastul dintre pielea sănătoasă și petele de vitiligo (care nu se bronzează), iar pe de alta, zonele albe de piele sunt foarte vulnerabile la arsuri solare.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
Hidrosadenita supurativă: ce este, ce simptome are și cum se tratează
Hidrosadenita supurativă: ce este, ce simptome are și cum se tratează
Hidrosadenita supurativă: ce este, ce simptome are și cum se tratează
Care este diferența dintre eczemă și psoriazis. Ce simptome le deosebesc
Care este diferența dintre eczemă și psoriazis. Ce simptome le deosebesc
Care este diferența dintre eczemă și psoriazis. Ce simptome le deosebesc
Ce se pune pe o rană ca să se vindece mai repede
Ce se pune pe o rană ca să se vindece mai repede
Ce se pune pe o rană ca să se vindece mai repede
Reclamă
PARTENERI
icon