7 simptome de vitiligo ușor de recunoscut

În vitiligo, sistemul imunitar atacă și distruge celulele care produc melanina, pigmentul natural care oferă culoare pielii și o protejează împotriva daunelor cauzate de razele soarelui. Pierderea melaninei duce la apariția pe piele a unor pete deschise la culoare cu forme și dimensiuni variate.

Statisticile arată că vitiligo afectează între 0,5% și 2% din populația mondială. Această afecțiune nu pune viața în pericol, dar este asociat cu alte probleme de sănătate, precum tiroidita autoimună și alopecia areata (căderea părului). Vitiligo nu provoacă direct aceste afecțiuni autoimune, dar este un indicator că organismul ar putea avea o predispoziție la astfel de tulburări.

Care sunt cauzele vitiligo

Vitiligo are o componentă genetică, dar faptul că ai o rudă apropiată cu această afecțiune nu înseamnă că o vei face și tu. Chiar dacă moștenești o predispoziție genetică, boala se declanșează numai dacă intervin și alți factori declanșatori externi sau interni, cum ar fi:

• arsurile solare puternice;
• leziuni ale pielii (tăieturi sau arsuri);
• expunerea la substanțe chimice agresive, cum ar fi fenolul;
• stres puternic;
• infecții sau dezechilibre hormonale.

Unele persoane sunt mai predispuse să dezvolte vitiligo. Poți avea un risc mai mare dacă: 

• ai rude apropiate care suferă de vitiligo;
• în familie există alte boli autoimune, în special afecțiuni ale glandei tiroide sau alopecia areata;
• ai fost diagnosticat cu melanom (o formă gravă de cancer de piele) sau limfom non-Hodgkin (cancer al sistemului limfatic);
• urmezi tratament cu imunoterapie pentru melanom.

Cele mai comune simptome de vitiligo

În aproximativ jumătate din cazuri, simptomele acestei boli autoimune apar înaintea vârstei de 20 de ani, adesea chiar din copilărie, potrivit Academiei Americane de Dermatologie (AAD). 

Iată care sunt principalele simptome de vitiligo:

1. Pete albe pe piele 

Depigmentarea pielii este cel mai evident și mai comun semn al acestei afecțiuni autoimune. Din cauza lipsei de melanină, pielea își pierde culoarea pe anumite zone, rezultând pete palide sau albe. Ele pot apărea oriunde pe corp, dar sunt mai frecvente pe:

• față, în special în jurul gurii și ochilor;
• degete;
• încheieturi;
• axile;
• șolduri;
• organele genitale.

Vitiligo poate afecta persoane cu orice tip de piele, dar este de obicei mai vizibil la cele cu tonuri mai închise. Petele pot apărea pe una sau pe ambele părți ale corpului, simetric. 

2. Albire prematură a părului

Melanocite există nu doar în piele, ci și în firele de păr, mucoase și ochi. Dacă acestea sunt distruse de sistemul imunitar, părul poate albi prematur pe anumite zone. În funcție de severitatea bolii, pot apărea mai multe șuvițe albe sau gri. 

Depigmentarea poate afecta inclusiv genele și sprâncenele, parțial sau total. Pete albe pot apărea, de asemenea, pe mucoasele din interiorul gurii sau nasului, iar culoarea ochilor se poate deschide ușor.

3. Arsuri solare

Pielea afectată de vitiligo devine mai sensibilă la razele UV ale soarelui, deoarece nu mai are melanina care o protejează în mod normal de efectele lor nocive. Dacă ai vitiligo, poți face mai ușor arsuri solare. 

Pentru a preveni arsurile, este important să stai la umbră sau să-ți protejezi pielea cu haine ori creme cu factor de protecție solară (SPF) de 30 sau mai mare, rezistente la apă. De asemenea, medicii Academiei Americane de Dermatologie recomandă persoanelor cu vitiligo să evite bronzarea.

4. Pierderea auzului

Melanocitele sunt prezente inclusiv în urechea internă. Deși nu au un rol esențial pentru auz, studiile susțin că ele ar putea proteja urechile de daunele externe, cum ar fi expunerea la sunete puternice sau la substanțe chimice dăunătoare. Așadar, melanocitele au roluri mai complexe decât se credea inițial. 

În cazuri rare, vitiligo afectează și melanocitele din ureche, ceea ce poate duce la probleme de auz. Statisticile arată că între 12% și 38% dintre persoanele cu vitiligo au pierderi de auz de grade variate, însă majoritatea nu sunt conștiente de această problemă.

5. Mâncărime, senzație de arsură sau roșeață

În general, vitiligo este considerată o boală asimptomatică. Totuși, când boala este activă și apar noi pete depigmentate sau se extind cele existente, poate provoca mâncărimi și senzație de arsură. 

Aceste simptome de vitiligo pot apărea și după expunerea la soare. Sensibilitate crescută la razele UV poate cauza arsuri solare care provoacă roșeață, usturime, senzație de căldură și vezicule dureroase. 

6. Evoluție progresivă

În funcție de modul în care sunt distribuite pe corp petele albe și de progresia bolii, vitiligo este clasificat în două tipuri principale:

• Vitiligo segmentar (sau unilateral), care afectează pielea pe o singură parte a corpului. De obicei, acest tip de vitiligo debutează în copilărie și nu are tendință de extindere;
• Vitiligo non-segmentar (bilateral sau generalizat), care este cea mai comună formă, întâlnită la 9 din 10 persoane cu vitiligo. Afectează pielea pe ambele părți ale corpului, simetric. Petele pot crește în dimensiune și pot apărea în alte zone;
• Vitiligo universal, o formă rară, în care depigmentarea afectează majoritatea suprafeței pielii și părului de pe corp.

7. Efecte psihologice

Deși vitiligo nu este o boală periculoasă pentru sănătatea fizică, poate avea un impact emoțional și psihologic puternic. Schimbările vizibile ale aspectului fizic pot afecta bunăstarea emoțională a persoanelor cu vitiligo. Acestea pot experimenta:

• scăderea încrederii în sine;
• furie;
• frustrare;
• anxietate și depresie;
• izolare socială. 

Dacă această boală îți afectează percepția asupra propriei persoane și asupra vieții, discută cu dermatologul despre opțiunile pe care le ai. Acestea includ tratamente care pot reface culoarea pielii, deprinderea unor tehnici de machiaj natural sau consultarea unui psiholog care poate ajuta la creșterea încrederii în sine.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.