Profilul lipidic este un grup de teste care măsoară nivelul colesterolului și altor grăsimi din sânge. El este una dintre investigațiile de bază pentru evaluarea sănătății. Află în continuare care este utilitatea lui, ce analize include, care sunt valorile normale și când este recomandat de medici.
Reclamă
Numit și panel lipidic sau lipidogramă, profilul lipidic evaluează metabolismul grăsimilor în organism. Colesterolul și trigliceridele sunt două grăsimi indispensabile pentru sănătate, fiindcă fac parte din structura tuturor celulelor și contribuie la sintetizarea unor vitamine și hormoni esențiali.
Când se acumulează în exces în sânge, aceste grăsimi pot deveni periculoase. Ele produc ateroscleroză, o afecțiune caracterizată prin inflamarea, întărirea și îngustarea arterelor. În timp, depunerile de grăsimi reduc fluxul de sânge până la blocarea lui. Ateroscleroza produce o serie de complicații, de la dureri în piept (angină) și până la infarct miocardic sau accident vascular cerebral.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
Evaluarea grăsimilor din sânge prin intermediul profilului lipidic ajută la determinarea riscului de boli cardiovasculare, cum ar fi boala coronariană, infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral, potrivit Johns Hopkins Medicine.
Profilul lipidic este recomandat uneori și cu scopul de a urmări eficiența tratamentelor sau a schimbărilor stilului de viață adoptate pentru a controla nivelurile de grăsimi din sânge.
Reclamă
Ce analize include profilul lipidic
Profilul lipidic este un grup de teste cu ajutorul căruia se determină, în general, 4 parametri:
- colesterolul total, care include toate formele de colesterol din organism;
- colesterolul HDL sau colesterol „bun”, denumit astfel pentru că are un efect protector împotriva bolilor cardiovasculare;
- colesterolul LDL, considerat colesterol „rău” pentru că duce la apariția bolilor cardiovasculare;
- trigliceridele, un alt tip de grăsimi care duc la îngustarea arterelor când se acumulează în exces în sânge.
Profilul lipidic mai poate include un alt tip de lipide, numite VLDL (Very Low Density Lipoprotein sau lipoproteine cu densitate foarte mică). Alături de LDL, colesterolul VLDL este considerat „colesterol rău”, întrucât depune colesterolul pe pereții vaselor de sânge. El are rolul de a transporta în corp trigliceridele produse de ficat și, spre deosebire de LDL, conține mai multe trigliceride decât colesterol.
Reclamă
Când este indicat profilul lipidic
În trecut, acumularea grăsimilor în sânge era privită ca o problemă de sănătate specifică adulților. Alimentația tot mai dezechilibrată a copiilor, sedentarismul și obezitatea au schimbat însă această percepție și recomandările cu privire la profilul lipidic s-au modificat.
În prezent, forurile medicale recomandă efectuarea periodică a profilului lipidic încă din copilărie, pentru depistarea precoce a dislipidemiei. Unele afecțiuni ale metabolismului lipidic pot să debuteze chiar din copilărie. În plus, unii copii pot avea o predispoziție genetică către dislipidemii sau boli cardiovasculare.
Un profil lipidic efectuat în timp util permite intervenția timpurie și prevenirea apariției bolilor cardiovasculare mai târziu în viață. În funcție de vârstă, profilul lipidic este recomandat cu următoarea frecvență:
- Copiii care au în familie persoane cu boli cardiace cu debut precoce: primul profil lipidic este recomandat la vârsta de 2 ani;
- Copiii fără istoric familial de boli cardiace: prima testare este indicată între 9 și 11 ani și repetată la fiecare 5 ani;
- Bărbații cu vârste între 45 și 65 de ani: analiza se efectuează cu o frecvență de 1-2 ani;
- Femeile cu vârste între 55 și 65 de ani: se recomandă testarea la 1-2 ani;
- Persoanele cu vârste peste 65 de ani, indiferent de sex: se recomandă testarea anuală.
Frecvența testărilor este mai mare la persoanele care au factori de risc pentru boli cardiovasculare, cum ar fi:
- obezitate;
- hipertensiune arterială;
- diabet sau prediabet;
- fumat;
- sedentarism;
- alimentație nesănătoasă;
- stres;
- nivel crescut al colesterolului total.
Dacă ai unul sau mai mulți dintre acești factori de risc, medicul specialist va stabili intervalele optime de monitorizare a valorilor lipidelor.
Cum se efectuează profilul lipidic
Acest grup de teste se realizează dintr-o probă de sânge recoltată dimineața, pe nemâncate. Se recomandă repausul alimentar cu 9-12 ore și evitarea consumului de alcool cu 72 de ore înainte de recoltare.
Nivelul colesterolului în sânge se modifică în timp, astfel că nu este afectat de alimentația din ziua anterioară recoltării. În schimb, nivelul trigliceridelor este afectat de consumul de carbohidrați și de alcool înainte de analiză. Dacă profilul lipidic nu include și evaluarea trigliceridelor, nu sunt necesare restricții alimentare înainte de recoltare.
Pentru rezultate concludente, se recomandă să nu schimbi dieta obișnuită timp de trei săptămâni înainte de recoltare.
Valorile normale ale profilului lipidic
Nivelurile ridicate ale colesterolului total, LDL și trigliceridelor, precum și nivelul scăzut al colesterolului HDL pot crește riscul de boli cardiovasculare. Intervalele de referință (valorile normale) pot să difere de la un laborator la altul, în funcție de metoda de testare și aparatura utilizată.
Colesterolul total
| Valori optime | ≤ 200 mg/dL (miligrame pe decilitru) |
| Borderline (la limită) | 201-240 mg/dL |
| Crescut | >240 mg/dL |
Colesterolul HDL
| Nivel optim | ≥60 mg/dL |
| Borderline | 40-59 mg/dL |
| Scăzut | <40 mg/dL |
Colesterolul LDL
| Nivel optim | <100 mg/dL |
| Nivel bun | 100-129 mg/dL |
| Borderline | 130-159 mg/dL |
| Crescut | 160-189 mg/dL |
| Foarte crescut | ≥190 mg/dL |
Trigliceridele
| Nivel optim | ≤ 150 mg/dL |
| Borderline | 151-200 mg/dL |
| Crescut | 200-500 mg/dL |
| Foarte crescut | >500 mg/dL |
Raportul optim dintre colesterol LDL și HDL este de 2,9 la femei și de 3,3 la bărbați. O valoare care depășește 3,5 la femei și 3,8 la bărbați te încadrează în categoria de risc crescut pentru boli cardiovasculare.
Cum se interpretează rezultatele
În funcție de valorile în care te încadrezi, dar și de factorii de risc pe care îi ai pentru bolile cardiovasculare, medicul tău va decide fie modificarea stilului de viață, fie administrarea de medicamente pentru reducerea nivelului colesterolului și trigliceridelor.
Dacă nu ai factori de risc, schimbarea alimentației și activitatea fizică regulată pot fi suficiente pentru a reduce nivelul grăsimilor din sânge. Reducerea cantității de grăsimi saturate, grăsimi trans și carbohidrați simpli consumați poate reduce cu până la 30% nivelul colesterolului LDL. Creșterea aportului de fibre alimentare contribuie, de asemenea, la scăderea colesterolului „rău”.
Dacă ai factori de risc pentru bolile cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea arterială sau diabetul, riscul tău de boli cardiovasculare este mai mare. În aceste cazuri, medicul poate decide că schimbarea stilului de viață nu este suficientă pentru a reduce riscurile și medicamentele sunt soluția eficientă.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
