Antena

Dermatita atopică la copii: cauze, simptome și tratament

Oana Antonescu
Oana Antonescu
Publicat: 30 aprilie 2023, 08:59 / Actualizat: 5 mai 2023, 15:29

O problemă frecvent întâlnită la bebeluși și copii, dermatita atopică este o boală cronică de piele care creează mult disconfort celor mici. Din fericire, în multe cazuri, ea se atenuează pe măsură ce copiii cresc, iar uneori se vindecă la vârsta adultă. 

Reclamă

Cunoscută și sub numele de eczemă atopică, dermatita atopică apare la orice vârstă, dar este mai frecventă la copii decât la adulți. În majoritatea cazurilor, primele semne ale bolii se declanșează chiar din primele 3-6 luni de viață sau, cel târziu, până la vârsta de 5 ani. Incidența acestei boli de piele s-a dublat în ultimele decenii, mai ales în țările dezvoltate. În prezent, ea afectează 15-20% dintre copii și 1-3% dintre adulți, potrivit studiilor

Dermatita atopică este o boală inflamatorie, necontagioasă și cronică. Ea evoluează în puseuri – faze acute de boală alternate cu perioade fără manifestări – și afectează viața copiilor și a părinților în egală măsură prin simptomele foarte supărătoare pe care le are.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Ce simptome are dermatita atopică la copii

Manifestările acestei afecțiuni cutanate pot să apară oriunde pe corp și variază mult de la o persoană afectată la alta, potrivit specialiștilor Mayo Clinic. Însă, în toate cazurile, un lucru este cert: dermatita atopică le produce multă suferință copiilor. În cazul bebelușilor, simptomele sunt mai supărătoare noaptea. Ei devin irascibili, plâng frecvent și se trezesc de mai multe ori pe parcursul nopții. 

Dermatita atopică se manifestă prin:

Reclamă
  • piele uscată, îngroșată și/sau crăpată;
  • leziuni uscate, cu aspect de solzi;
  • senzație de mâncărime intensă;
  • erupţii cutanate sub forma unor pete roșiatice sau maronii;
  • vezicule cu lichid la bebeluși și copii mici;
  • piele sensibilă, inflamată;

Aspectul leziunilor provocate de această boală a pielii variază în funcție de vârstă. Astfel, există 3 faze ale afecțiunii:

  • Dermatita atopică infantilă, la bebeluși și copii până la vârsta de 2 ani. Leziunile cutanate sunt de culoare roșie și au aspectul unor vezicule cu lichid. Ele se formează mai ales pe obraji, scalp, gât, abdomen, în pliul coatelor și ale genunchilor;
  • Dermatita atopică a copilăriei, la copii cu vârste între 2 și 12 ani. Leziunile sunt mai uscate, fără vezicule și se formează la pliurile gâtului, coatelor, genunchilor și la încheietura mâinilor. 
  • Dermatita atopică a adolescentului și adultului este caracterizată prin leziuni foarte uscate, adesea pigmentate. Ele apar mai frecvent pe mâini, în jurul ochilor și în spatele urechilor.

Copiii cu dermatită atopică au perioade în care erupțiile sunt mai puțin vizibile, alternate cu perioade de acutizare, cu manifestări intense. Între două acutizări pot trece chiar și câțiva ani.

Din ce cauze apare dermatita atopică

În aproximativ 70% din cazuri, boala de piele se dezvoltă pe un teren genetic favorabil. Copiii care dezvoltă dermatită atopică au o predispoziție ereditară. Dacă unul dintre părinți are această boală cutanată sau o alergie precum astmul și rinita alergică, riscul copilului de a face dermatită atopică este de 50%. Când ambii părinți au o formă de alergie, probabilitatea este de 70%. 

Reclamă

Totuși, în 30% din cazuri, copiii nu au niciun membru al familiei diagnosticat cu alergii. Când nu există o predispoziție genetică, poate fi vorba despre o tulburare a metabolismului lipidic al pielii care duce la uscarea excesivă a tegumentului. 

Alteori, cauza dermatitei atopice la copii este o anomalie a sistemului imunitar care declanșează o reacție inflamatorie la nivelul pielii. Din această cauză, ea nu își mai poate îndeplini rolul de barieră de protecție și devine sensibilă la contactul cu diferite substanțe sau microorganisme. 

O serie de factori pot declanșa sau agrava leziunile cutanate specifice dermatitei atopice:

  • alimentele cu potențial alergen, cum sunt ouăle, laptele de vacă, alunele, arahidele, soia, grâul, peștele și fructele de mare;
  • alergenii respiratori, cel mai frecvent, acarienii din praful de casă;
  • agenți patogeni precum stafilococul auriu;
  • soluțiile cu alcool aplicate pe piele, parfumuri, anumiți detergenți sau săpunuri care usucă pielea;
  • temperaturile extreme – frigul usucă excesiv pielea, iar căldura favorizează transpirația, care poate declanșa leziunile specifice dermatitei atopice;
  • hainele fabricate din materiale sintetice.

Cum se tratează dermatita atopică

Nu există un tratament care să vindece complet dermatita atopică, dar sunt disponibile diferite soluții care suprimă inflamația pielii, reduc senzația de mâncărime și refac bariera cutanate. 

De regulă, bebelușilor și copiilor li se prescriu tratamente topice (aplicate pe piele) sub formă de unguente, creme, loțiuni sau spray-uri. În funcție de severitatea bolii, ele pot conține:

  • creme sau loțiuni sau emoliente care previn uscarea pielii și refac bariera cutanată; 
  • dermatocorticoizi cu potență scăzută sau medie ce reduc inflamația și mâncărimea pielii. Dermatocorticoizii se aplică pentru perioade scurte și în concentrații calculate de medicul dermatolog în funcție de vârsta copilului, dar și de zona tratată, fiindcă substanța activă este absorbită diferit pe diversele zone ale corpului. Pe față, scalp și antebrațe, cantitatea absorbită este mai mare;
  • inhibitori de calcineurină (topici), al căror rol este de a regla răspunsul imunitar. Aceștia se administrează pe o perioadă îndelungată;
  • antihistaminice care țin sub control senzația intensă de mâncărime;
  • antibiotice topice dacă există infecții ale pielii (cauzate cel mai frecvent prin scărpinat);
  • tratamente sistemice, indicate în dermatita atopică severă: corticosteroizi sau medicamente imunomodulatoare.

În paralel cu tratamentele prescrise, este recomandată evitarea contactului cu factorii declanșatori ai leziunilor, în măsura în care au fost identificați prin teste alergologice specifice. 

Cum se îngrijește pielea cu dermatită atopică

Bebelușii și copiii diagnosticați cu această boală de piele au nevoie de o îngrijire specială. Împreună cu tratamentul, o serie de măsuri pot atenua disconfortul produs de leziunile specifice dermatitei atopice:

  • Pentru spălarea pielii, folosește săpunuri blânde, fără parfum și cu efect de hidratare;
  • Evită băile fierbinți, fiindcă acestea au un efect de uscare a pielii. Bebelușilor și copiilor cu dermatită atopică le sunt recomandate băile călduțe;
  • Evită să folosești buretele de baie;
  • Limitează băile la 5-10 minute pentru a nu usca excesiv pielea;
  • Imediat după baie, aplică o cremă emolientă, recomandată de specialistul dermatolog. Aplicarea se face cu mișcări ușoare, blânde;
  • La spălarea hainelor, folosește detergenți hipoalergici, fără parfum;
  • Folosește lenjerii de pat și haine din bumbac. Fibrele sintetice sunt de evitat în cazul copiilor cu dermatită atopică.

Copiii cu dermatită atopică sunt mai predispuși la alergii alimentare și la rinită alergică. Reducerea expunerii la substanțele care declanșează aceste alergii poate atenua și disconfortul produs de afecțiunea cutanată.

Controlul dermatitei atopice depinde într-o mare măsură de respectarea tratamentului prescris de medicul dermatolog, în dozele indicate de acesta, precum și a metodelor de prevenție.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
articol cu video
Diferența dintre amețeală și vertij 
Diferența dintre amețeală și vertij 
Diferența dintre amețeală și vertij 
articol cu video
Ce trebuie să punem în trusa de prim ajutor
Ce trebuie să punem în trusa de prim ajutor
Ce trebuie să punem în trusa de prim ajutor
Simptome ale bolilor cu transmitere sexuală (BTS). Semne clare că ai o infecție genitală
Simptome ale bolilor cu transmitere sexuală (BTS). Semne clare că ai o infecție genitală
Simptome ale bolilor cu transmitere sexuală (BTS). Semne clare că ai o infecție genitală
Reclamă
PARTENERI
Chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi
Rețete Fel De Fel
Chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi
Aceste chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi sunt o gustare simplă, hrănitoare și extrem de versatilă. Pot fi servite ca gustare, fel principal, garnitură sau aperitiv. Sunt perfecte atât calde cât și reci, și pot fi gătite la tigaie, în cuptor sau chiar la air fryer. Aceste chiftele sunt ca o îmbrățișare caldă de vară. Pe cât de umile sunt ingredientele, pe atât de surprinzătoare este savoarea lor când sunt combinate cu grijă. La prima vedere par modeste, dar odată ce le muști, dezvăluie o textură fină și parfumată. Este o armonie între dulceața discretă a morcovului, suculența dovlecelului și finețea cartofului. Tot din categoria chiftelelor de legume mai poți încerca de pe blog și rețeta de chiftele de spanac cu pâine și parmezan, în sos de unt. Sunt delicate și pline de arome fine, fiind ideale ca aperitiv sau fel principal. Sosul de unt adaugă o textură cremoasă și un gust bogat care completează perfect savoarea chiftelelor. Sau poate te inspiră și rețeta de chiftele de dovlecei cu couscous. Sunt o opțiune delicioasă și sănătoasă, perfectă pentru un prânz sau cină ușoară. Chiftelele sunt crocante la exterior și moi în interior, având o textură plăcută și un gust bogat datorită combinației de dovlecei și couscous. Despre ingredientele din chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi Cartoful este baza solidă, care leagă totul și oferă o structură cremoasă în interior. Fie că este folosit fiert sau crud, el aduce o densitate moale, care contrastează cu crustă rumenă de la exterior. Este acel ingredient de bază care permite celorlalte arome să strălucească. Dovlecelul, blând și delicat, are rolul de a lumina compoziția. Dă suculență, prospețime și o notă vegetală subtilă. Atunci când este bine scurs și amestecat în chiftele, adaugă un ton umed și catifelat, care face ca fiecare mușcătură să se topească în gură. Morcovul, pe de altă parte, aduce o notă dulceagă naturală și o culoare caldă, portocalie. Acesta face ca interiorul chiftelelor să fie nu doar gustos, ci și plăcut privirii. E firul dulce care echilibrează gustul neutru al cartofului și pe cel vegetal al dovlecelului. Când sunt prăjite sau coapte, chiftelele capătă o crustă aurie, crocantă, care foșnește ușor sub dinți. Interiorul rămâne moale, dar nu cleios, ci aerat și bine legat, fără a fi greu. Din loc în loc, întâlnești câte un fir de morcov sau pătrunjel, care le dă un aer de casă, exact ca în bucătăriile bunicilor. Aroma care iese din cuptor sau din tigaie este inconfundabilă. Simți un miros de legume ușor caramelizate, de verdețuri proaspete, de casă primitoare. Dacă adaugi și un praf de boia sau chimen, devin și mai parfumate, cu o ușoară adiere orientală sau rustică, în funcție de condimente. Urmărește mai jos rețeta detaliată, pentru a prepara și tu așa delicioase chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi.
icon