Alergiile alimentare la copii au manifestări foarte variate și grade diferite de severitate. Ele sunt de două ori mai frecvente decât la adulți, iar o parte dispar până la vârsta adultă. Află care sunt simptomele și ce complicații pot să dea la cei mici.
La nivel mondial, se estimează că alergiile alimentare afectează 4% dintre copii şi 1% dintre adulţi, iar prevalența lor este în creștere. În țările dezvoltate, alergiile alimentare au devenit o reală problemă de sănătate publică, în special în rândul copiilor. Datele publicate de World Journal of Clinical Pediatrics arată că 8% dintre copii și în jur de 4% dintre adulți au acest diagnostic.
Sunt mai multe motive posibile pentru această prevalență mai mare în țările dezvoltate:
- Expunerea la o varietate mai mare de alimente. În țările dezvoltate, există o disponibilitate mai mare de alimente și populația are o dietă mai diversificată. Aceasta duce la o expunere mai mare la potențiali alergeni;
- Igiena mai mare. În țările dezvoltate, standardele de igienă sunt ridicate, ceea ce limitează expunerea la microorganisme în copilărie și duce la o dezvoltare insuficientă a sistemului imunitar;
- Consumul de alimente procesate și cu aditivi. Alimentația modernă include multe produse procesate sau modificate genetic, bogate în aditivi, conservați și alte substanțe sintetice adăugate. Acestea pot contribui la dezvoltarea unor alergii alimentare noi sau la agravarea celor existente;
- Conștientizarea mai crescută. În țările dezvoltate, conștientizarea și accesul la asistență medicală sunt mai ridicate. Acest lucru duce la diagnosticarea și raportarea mai frecventă a alergiilor.
Care sunt cele mai alergene alimente
Teoretic, orice aliment poate declanșa reacții alergice, însă 90% dintre alergiile alimentare la copii sunt cauzate de 7 alimente, potrivit unei statistici publicate în revista de specialitate Nutrition în Clinical Practice:
- laptele de vacă;
- ouăle;
- alunele de pământ;
- soia;
- nucile cu coajă tare: alune, nuci, nuci pecan, nuci braziliene, migdale, caju și fistic;
- peștele;
- grâul.
La acestea se adaugă crustaceele, semințele de susan, semințele de muștar, căpșuni, fructe de pădure, kiwi, avocado și piersici. Nu doar alimentele în sine pot să provoace alergii, ci și aditivii pe care îi conțin: diferitele substanțe conservante și coloranții artificiali.
Aproximativ 40% dintre copiii care au alergii alimentare sunt alergici la mai multe alimente. Uneori, alergiile alimentare la copii dispar la vârsta adultă. Alergiile la ouă, lapte, grâu și soia sunt astfel de alergii ale copilăriei, legate de un sistem imunitar imatur în perioada timpurie a vieții. De partea cealaltă, există și alergii care persistă toată viața: alergia la alune și alte nuci, alergia la pește și la crustacee.
Alergiile alimentare la copii: simptome
Reacțiile alergice apar atunci când sistemul imunitar al copilului reacționează exagerat după expunerea la anumite substanțe. În cazul alergiilor alimentare, el reacționează la anumite proteine din alimente, pe care le percepe greșit ca fiind periculoase. Ca răspuns, produce anticorpi, în special imunoglobulina E (IgE), specifici pentru alergenii implicați.
De cele mai multe ori, alergia alimentară nu are manifestări de la primul contact cu alergenul. Organismul trebuie să fie expus de mai multe ori la el pentru ca sistemul imunitar să declanșeze o reacție alergică. Acest proces poartă numele de sensibilizare.
Anticorpii IgE specifici sunt eliberați de la primul contact cu alergenul, iar cu fiecare expunere ulterioară la acel aliment, nivelul lor crește. La un moment dat, manifestările alergiei vor deveni vizibile. Doar în alergiile severe, cum ar fi alergia la alune sau la crustacee, simptomele pot să apară de la prima expunere.
Alergiile alimentare la copii provoacă o varietate de simptome, a căror severitate variază de la ușoară la gravă, care pune viața în pericol. Reacția alergică la un aliment poate avea manifestări orale, gastrointestinale, cutanate, respiratorii și cardiovasculare. Le detaliem în continuare:
Alergia orală
După consumul unor alimente alergene, apare o reacție la nivelul cavității bucale, numită sindromul alergiei orale, care afectează buzele, limba și laringe. Acest tip de reacție alergică apare la copiii care au și o alergie la polenuri, fiind o reacție încrucișată la alimente care au alergeni similari – de obicei, fructe și legume crude.
Simptomele apar în decurs de numai câteva minute de la ingestia alimentului alergen și pot fi:
- amorțeală a buzelor și limbii;
- furnicaturi;
- mâncărimi;
- umflarea buzelor, limbii și gâtului.
Umflarea gâtului poate cauza probleme de înghițire și de respirație. Un copil cu alergie severă poate suferi un șoc anafilactic, situație care pune viața în pericol.
Simptome alergice gastrointestinale
Manifestările apar ceva mai târziu decât în cazul alergiei orale, într-un interval de 30 de minute – 2 ore de la ingestia alimentului alergen. Mai rar, simptomele gastrointestinale apar la câteva ore sau chiar la 2-4 zile distanță, lucru care face dificilă identificarea alimentului.
Simptomele pot fi:
- senzație de balonare;
- crampe abdominale;
- greață;
- vărsături;
- diaree.
Reacții alergice pe piele
Alergiile alimentare la copii dau frecvent manifestări cutanate, precum:
- urticarie;
- mâncărimi;
- roșeață;
- erupții pe piele.
Reacțiile cutanate pot să apară atât după ingestia alimentului alergen, cât și la contactul pe piele, prin atingerea lui.
Simptome respiratorii
Alergiile alimentare la copii pot avea și manifestări respiratorii, care afectează nasul și gâtul. Acestea pot fi:
- scurgerea nasului:
- nas înfundat;
- tuse;
- strănut;
- mâncărimi nazale;
- respirație șuierătoare (wheezing).
Simptomele respiratorii pot lua forme severe, cu umflarea severă a laringelui și apariția senzaţiei de sufocare și lipsă de aer.
Manifestări cardiovasculare
Simptomele cardiovasculare apar în reacțiile alergice generalizate, cunoscute sub numele de anafilaxie sau șoc anafilactic. Anafilaxia afectează rapid întregul corp și pun viața în pericol. Manifestările cardiovasculare pot fi:
– scăderea tensiunii arteriale
– palpitațiile (bătăi neregulate ale inimii);
– tahicardia (bătăi rapide ale inimii).
Șocul anafilactic apare în doar câteva secunde sau minute de la expunerea la alergenul declanșator. Reacțiile pot merge până la stări de confuzie, puls slab, leșin, pierderea cunoștinței și deces în formele cele mai grave.
Este important de precizat că reacțiile alergice sunt imprevizibile. Formele severe pot să apară și după consumul unei cantități mici din alimentul alergen. Modul în care organismul reacționează la fiecare expunere poate fi diferit. Pentru că nu există un tratament împotriva alergiilor alimentare, singura metodă de a le preveni este să elimini complet alergenul în cauză din alimentația copilului.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
