O afecțiune autoimună relativ frecventă, colita ulcerativă provoacă inflamație și ulcerații la nivelul colonului și rectului. Deși poate apărea la orice vârstă, ea este diagnosticată mai des la tineri cu vârsta între 15 și 30 de ani. Află cum se manifestă colita ulcerativă și care sunt opțiunile de tratament.
Colita ulcerativă face parte din categoria bolilor inflamatorii intestinale, alături de boala Crohn. Împreună, cele două afectează una din 250 de persoane în Europa, ceea ce înseamnă că este o afecțiune relativ frecventă.
Colita ulcerativă este mai întâlnită în țările dezvoltate, în special în Europa și America de Nord, și mai puțin frecventă în Asia și Africa. Boala poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă.
Tipuri de colită ulcerativă
Această afecțiune provoacă inflamație și ulcerații în interiorul colonului și în rect. De obicei, ea debutează la nivelul rectului (segmentul de intestin aflat în apropierea anusului) și se extinde treptat spre colon. Inflamația și ulcerațiile pot afecta întregul colon sau doar un segment al acestuia, conform centrului medical academic Cleveland Clinic.
În funcție de localizare și gradul de extindere a inflamației, colita ulcerativă poate fi de mai multe tipuri:
- proctita ulcerativă, care afectează doar rectul;
- proctosigmoidita, are afectează rectul și colonul sigmoid (ultima parte a colonului, în formă de S);
- colita distală, care afectează partea stângă a colonului;
- pancolita, care afectează întregul colon.
Ce simptome are colita ulcerativă
Majoritatea celor care trăiesc cu această boală inflamatorie intestinală trec prin perioade în care experimentează simptome (episoade de activare sau puseuri), urmare de perioade mai lungi fără manifestări (remisiune).
Simptomele colitei ulcerative variază de la ușoare până la severe, în funcție de extinderea inflamației și de zona de colon afectată. Adesea, ele se agravează în timp. La început, manifestările sunt ușoare și includ:
- diaree (cu sau fără sânge);
- creșterea numărului de scaune sau episoade diareice (patru sau mai puține pe zi);
- nevoie bruscă și urgentă de a merge la toaletă;
- tenesme rectale (senzație persistentă de a defeca, dar fără a reuși);
- crampe sau durere abdominală ușoară.
Formele moderate până la severe de colită se manifestă prin:
- scaune dese sau episoade frecvente de diaree (patru sau mai multe pe zi);
- sânge, mucus sau puroi în scaun;
- crampe abdominale severe;
- oboseală foarte puternică;
- pierdere bruscă în greutate;
- senzație de greață;
- febră.
Aproximativ 25% dintre persoanele cu colită ulcerativă dezvoltă, în cele din urmă, boli și simptome care afectează alte zone ale corpului, în afara colonului. Inflamația specifică acestei boli se poate răspândi la oase, articulații, ochi, piele și ficat.
Simptomele includ:
- dureri și umflături articulare;
- ochi roșii, cu senzație de arsură sau senzație de mâncărime;
- erupții sau ulcerații pe piele.
În cazuri rare, poate apărea o formă severă numită colită ulcerativă fulminantă. Aceasta poate cauza complicații care pun viața în pericol și necesită tratament medical de urgență.
Cauzele colitei ulcerative
Această boală inflamatorie intestinală este declanșată de un răspuns imun exagerat al organismului. Sistemul imunitar al bolnavilor atacă în mod eronat celulele sănătoase din mucoasa colonului, provocând inflamație și leziuni ale țesuturilor.
Cauza acestei reacții anormale nu este foarte clară. Cercetătorii cred că în apariția acestei afecțiuni digestive sunt implicați mai mulți factori de risc:
Predispoziția genetică
S-a observat că persoanele care au un istoric familial de colită ulcerativă sau de alte boli inflamatorii intestinale prezintă un risc mai mare de a dezvolta, la rândul lor, această afecțiune.
Până la 20% dintre bolnavii diagnosticați cu această afecțiune au un membru al familiei cu aceeași problemă sau cu boala Crohn. Au fost identificate anumite gene asociate cu colita ulcerativă, dar prezența lor nu conduce automat la apariția bolii.
Microbiomul intestinal
O altă ipoteză susține că modificările microbiomului intestinal cresc riscul de a dezvolta această afecțiune. Dezechilibrul bacteriilor intestinale poate influența răspunsul imun și poate favoriza sau agrava inflamația.
S-a observat că microbiomul intestinal al persoanelor care suferă de colită ulcerativă are o compoziție diferită de al celor care nu au această boală.
Stilul de viață
Factori precum alimentația, infecțiile intestinale, fumatul și administrarea unor medicamente sunt, de asemenea, implicați în dezvoltarea colitei ulcerative. Totodată, aceștia agravează simptomele.
Afecțiunea este mai frecventă în țările dezvoltate, ceea ce sugerează un posibil rol al stilului de viață occidental.
Ce complicații provoacă
Inflamația persistentă a colonului deteriorează mucoasa intestinală și produce ulcerații, sângerări și alte leziuni periculoase care afectează funcționarea colonului și împiedică absorbția nutrienților. Totodată, ele permit bacteriilor și toxinelor să pătrundă în organism și să provoace infecții sau alte complicații.
Colita ulcerativă crește riscul de a dezvolta mai multe afecțiuni, precum: :
- Anemia. Sângerările de la nivelul colonului pot să provoace anemie atunci când devin severe;
- Cancerul de colon. În timp, colita ulcerativă crește riscul de a dezvolta cancer de colon. Riscul depinde de locul în care se află inflamația în colon, proctita ulcerativă având cel mai mic risc;
- Osteoporoza. Inflamația colonului se poate răspândi la oase și articulații, provocând o scădere a densității osoase;
- Colangita sclerozantă primară. Dacă se răspândește la ficat, colita ulcerativă poate cauza fibrozarea ficatului care împiedică funcționarea corectă a acestui organ;
- Probleme de creștere și dezvoltare. Această afecțiune limitează absorbția nutrienților esențiali pentru creșterea și dezvoltarea copiilor și adolescenților.
Colita ulcerativă poate cauza și complicații care necesită intervenție de urgență. Acestea includ:
- Deshidratarea. În cazurile severe, poate fi necesară administrarea de lichide intravenoase în spital;
- Perforația colonului. Leziunile peretelui intestinal pot să perforeze colonul, situație care necesită tratament imediat;
- Hemoragia severă. Când pierderea de sânge este mare, pot fi necesare transfuzii de sânge;
- Megacolon toxic. Inflamația severă poate afecta funcționarea colonului și acumularea de materii fecale în interiorul său. Drept urmare, pereții se dilată și toxinele se infiltrează în sânge;
- Cheaguri de sânge. Colita ulcerativă crește riscul de coagulare a sângelui în vene, artere și capilare. Cheagurile pot pune viața în pericol.
Cum se tratează colita ulerativă
Colita ulcerativă este o afecțiune cronică. Tratamentele disponibile astăzi nu vindecă boala, însă o pot ține sub control. Scopul acestora este de a obține remisiunea în timpul unui episod acut sau de a o menține cât mai mult timp.
Opțiunile de tratament includ medicamente și intervenții chirurgicale.
Medicamente
În colita ulcerativă, sunt recomandate mai multe tipuri de medicamente, singure sau în combinație, pentru a calma inflamația intestinului gros. Reducerea acesteia permite vindecarea țesutului și reduce severitatea simptomelor.
În funcție de tipul lor, medicamentele se pot administra oral, rectal (supozitoare), intravenos sau injectabil și includ:
- Aminosalicilați. Sunt prescrise în colita ulcerativă ușoară până la moderată.;
- Corticosteroizi. Se administrează în formele severe ale bolii și doar pe termen scurt, deoarece pot avea efecte secundare grave. Corticosteroizii pot fi prednison sau budesonid;
- Imunosupresoare. Aceste medicamente suprimă reacția anormală a sistemului imunitar și includ mercaptopurină, azatioprină sau metotrexat;
- Medicamente biologice. Anticorpii monoclonali pot trata colita ulcerativă moderată până la severă prin blocarea anumitor molecule sau celule ale sistemului imunitar care declanșează inflamația. Aceștia includ infliximab, adalimumab, golimumab, certolizumab pegol, vedolizumab și ustekinumab;
- Inhibitori JAK. Janus kinaza, prescurtată JAK, este o enzimă din celulele imune implicate în procesul de inflamație. Prin inhibarea activității ei, se împiedică declanșarea inflamației din colita ulcerativă.
Intervenții chirurgicale
Chirurgia este necesară atunci când medicamentele nu funcționează sau dacă apar complicații grave. Aproximativ 30% dintre persoanele cu colită ulcerativă necesită chirurgie la un moment dat.
Există două tipuri de intervenții chirurgicale pentru colita ulcerativă. Ambele implică o proctocolectomie, procedură prin care sunt îndepărtate colonul și rectului, parțial sau total:
- Proctocolectomia cu pungă ileală. Este intervenția la care se apelează cel mai frecvent în colita ulcerativă. Implică eliminarea colonului și rectului și formarea unei pungi ileale, o secțiune a intestinului subțire care se atașează de anus. Are avantajul că permite păstrarea anusului și defecarea normală;
- Proctocolectomia cu ileostomie. Dacă punga ileală nu este o opțiune, este indicată o ileostomie permanentă. Chirurgul îndepărtează colonul, rectul și anusul și atașează de abdomen o pungă (stomă ileală) care colectează materiile fecale.
În cele mai multe cazuri, colita ulcerativă poate fi gestionată prin evitarea factorilor declanșatori și administrarea de medicamente în mod regulat pentru a preveni inflamația intestinală.
Factorii declanșatori includ anumite alimente, cum ar fi lactatele și fibrele, deși ele acționează diferit de la o persoană la alta. Stresul și antiinflamatoarele nesteroidiene pot agrava simptomele acestei boli. Observă ce le declanșează în cazul tău și evită-le pe cât posibil.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.