Antena

8 ore de post intermitent pot crește cu 91% riscul de deces din cauze cardiovasculare. Ce arată un studiu observațional

Simina Dragut
Simina Dragut
Publicat: 6 decembrie 2024, 14:07

8 ore de post intermitent pot crește cu 91% riscul de deces din cauze cardiovasculare. Un studiu observațional a asociat acest risc cu mâncatul într-o perioadă de maxim 8 ore din 24 de ore, spre deosebire de o perioadă mai obișnuită de 12 până la 16 ore destinată consumului de alimente.

Reclamă

Cercetarea a fost prezentată în cadrul American Heart Association EPI Lifestyle Scientific Sessions 2024. Oamenii de știință au analizat cauzele deceselor a 20.000 de adulți din Statele Unite ale Americii. Aceștia aveau o vârstă medie de 49 de ani și minim 20 de ani. Au fost evaluați pe o durată medie de 8 ani și o durată maximă de 17 ani.

8 ore de post intermitent pot crește cu 91% riscul de deces din cauze cardiovasculare

Studiul a arătat că persoanele care și-au limitat alimentația la mai puțin de 8 ore pe zi au avut mai multe șanse de deces din cauza bolilor cardiovasculare, în comparație cu cele care au mâncat într-un interval de 12-16 ore pe zi. Evaluarea s-a desfășurat între anii 2003-2018. Aceasta a inclus completarea a două chestionare de reamintire a dietei de 24 de ore în primul an de înscriere.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Rezultatele cercetării evidențiază necesitatea de a fi precaut în privința utilizării postului intermitent, potrivit LiveScience. În același timp, autorii studiului susțin că până la publicarea tuturor datelor, este dificil de stabilit dacă fereastra de timp folosită în dietă sau tipurile de alimente consumate influențează mai mult riscul de deces al unei persoane.

În cazul persoanelor cu boli cardiovasculare, o durată destinată alimentației de minim 8 ore, dar mai redusă de 10 ore pe zi se poate asocia cu un risc cu 66% mai mare de deces din cauza bolilor de inimă sau a accidentului vascular cerebral, conform American Heart Association.

Reclamă

Postul intermitent poate produce mai multe modificări în organism

Postul intermitent se referă la consumul alimentelor doar într-o anumită perioadă zilnic. De obicei, se încadrează între patru și 12 ore din 24 de ore. Oamenii care apelează la această practică speră că poate sprijini sănătatea organismului. În general, adoptarea sa vizează mai multe aspecte, precum: pierderea în greutate, îmbunătățirea nivelurilor de colesterol, creșterea metabolismului, susținerea sănătății creierului, prelungirea speranței de viață și scăderea riscului anumitor afecțiuni cronice.

Lucrările anterioare au sugerat că postul intermitent poate aduce îmbunătățiri valorilor asociate sănătății cardiovasculare pe termen scurt. Pe parcursul a peste câteva luni, pot modifica măsurătorile rezistenței la insulină, potrivit Medical News Today.

414 dintre participanți au raportat că au mâncat în ferestre de timp de maxim 8 ore zilnic. Participanților nu li s-a impus să urmeze un anumit tip de alimentație. Dietele lor normale au fost evaluate prin intermediul a două sondaje. Prin intermediul acestora au precizat tot ce au consumat în două intervale de timp de 24 de ore.

Reclamă

„Am fost surprinși să constatăm că, în comparație cu persoanele a căror durată de mâncare era de 12-16 ore… cei care și-au restricționat timpul de mâncare în decurs de 8 ore pe zi au avut un risc mai mare de deces cardiovascular și nu au trăit mai mult.” a explicat Victor Wenze Zhong, autor principal al studiului, profesor de epidemiologie și biostatistică la Shanghai Jiao Tong University School of Medicine.

Te-ar mai putea interesa și
articol cu video
Legătura dintre boli cardiovasculare și creier. Care sunt semnele unui accident vascular cerebral
Legătura dintre boli cardiovasculare și creier. Care sunt semnele unui accident vascular cerebral
Legătura dintre boli cardiovasculare și creier. Care sunt semnele unui accident vascular cerebral
Exercițiile fizice încetinesc evoluția bolii Alzheimer, dar cu unele limite
Exercițiile fizice încetinesc evoluția bolii Alzheimer, dar cu unele limite
Exercițiile fizice încetinesc evoluția bolii Alzheimer, dar cu unele limite
Excesul de carne roșie poate crește riscul de cancer colorectal. Oamenii de știință au evaluat rolul alimentației în dezvoltarea acestei afecțiuni
Excesul de carne roșie poate crește riscul de cancer colorectal. Oamenii de știință au evaluat rolul alimentației în dezvoltarea acestei afecțiuni
Excesul de carne roșie poate crește riscul de cancer colorectal. Oamenii de știință au evaluat rolul alimentației în dezvoltarea acestei afecțiuni
Reclamă
PARTENERI
Chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi
Rețete Fel De Fel
Chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi
Aceste chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi sunt o gustare simplă, hrănitoare și extrem de versatilă. Pot fi servite ca gustare, fel principal, garnitură sau aperitiv. Sunt perfecte atât calde cât și reci, și pot fi gătite la tigaie, în cuptor sau chiar la air fryer. Aceste chiftele sunt ca o îmbrățișare caldă de vară. Pe cât de umile sunt ingredientele, pe atât de surprinzătoare este savoarea lor când sunt combinate cu grijă. La prima vedere par modeste, dar odată ce le muști, dezvăluie o textură fină și parfumată. Este o armonie între dulceața discretă a morcovului, suculența dovlecelului și finețea cartofului. Tot din categoria chiftelelor de legume mai poți încerca de pe blog și rețeta de chiftele de spanac cu pâine și parmezan, în sos de unt. Sunt delicate și pline de arome fine, fiind ideale ca aperitiv sau fel principal. Sosul de unt adaugă o textură cremoasă și un gust bogat care completează perfect savoarea chiftelelor. Sau poate te inspiră și rețeta de chiftele de dovlecei cu couscous. Sunt o opțiune delicioasă și sănătoasă, perfectă pentru un prânz sau cină ușoară. Chiftelele sunt crocante la exterior și moi în interior, având o textură plăcută și un gust bogat datorită combinației de dovlecei și couscous. Despre ingredientele din chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi Cartoful este baza solidă, care leagă totul și oferă o structură cremoasă în interior. Fie că este folosit fiert sau crud, el aduce o densitate moale, care contrastează cu crustă rumenă de la exterior. Este acel ingredient de bază care permite celorlalte arome să strălucească. Dovlecelul, blând și delicat, are rolul de a lumina compoziția. Dă suculență, prospețime și o notă vegetală subtilă. Atunci când este bine scurs și amestecat în chiftele, adaugă un ton umed și catifelat, care face ca fiecare mușcătură să se topească în gură. Morcovul, pe de altă parte, aduce o notă dulceagă naturală și o culoare caldă, portocalie. Acesta face ca interiorul chiftelelor să fie nu doar gustos, ci și plăcut privirii. E firul dulce care echilibrează gustul neutru al cartofului și pe cel vegetal al dovlecelului. Când sunt prăjite sau coapte, chiftelele capătă o crustă aurie, crocantă, care foșnește ușor sub dinți. Interiorul rămâne moale, dar nu cleios, ci aerat și bine legat, fără a fi greu. Din loc în loc, întâlnești câte un fir de morcov sau pătrunjel, care le dă un aer de casă, exact ca în bucătăriile bunicilor. Aroma care iese din cuptor sau din tigaie este inconfundabilă. Simți un miros de legume ușor caramelizate, de verdețuri proaspete, de casă primitoare. Dacă adaugi și un praf de boia sau chimen, devin și mai parfumate, cu o ușoară adiere orientală sau rustică, în funcție de condimente. Urmărește mai jos rețeta detaliată, pentru a prepara și tu așa delicioase chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi.
icon