10 motive care pot explica lipsa poftei de mâncare

Oana Antonescu
Oana Antonescu
Publicat: 26 martie 2024, 08:41

Este normal să-ți pierzi pofta de mâncare când ești stresat sau când ai o răceală, dar ar trebui să te îngrijorezi dacă apetitul scăzut nu are o cauză evidentă și persistă mai multe zile. Află ce probleme de sănătate poate ascunde lipsa poftei de mâncare. 

Reclamă

Scăderea apetitului sau inapetența poate lua diverse forme: fie nu ai dorința de mânca, fie nu simți deloc senzația de foame, fie ai o senzație de repulsie la gândul mâncării sau al unor stări neplăcute pe care o provoacă – greață, balonare, dureri abdominale și altele.

10 motive care pot explica lipsa poftei de mâncare

Indiferent de forma sub care apare, lipsa poftei de mâncare este îngrijorătoare dacă persistă mai multe zile sau dacă este însoțită de alte simptome, cum ar fi scăderea în greutate sau oboseala excesivă.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Pierderea poftei de mâncare poate fi cauzată de o varietate de factori și nu întotdeauna semnalează o afecțiune gravă. Totuși, o evaluare medicală este necesară pentru a identifica motivul acestei stări și a lua măsuri. Apetitul redus poate duce la o scădere nedorită în greutate și la malnutriție atunci când cauza lui nu este identificată și tratată.

Află în continuare care sunt cele mai comune 10 cauze pentru lipsa poftei de mâncare.

Reclamă

1. Înaintarea în vârstă

Între 15% și 30% dintre vârstnici se confruntă cu o scădere a apetitului, conform Veywell Health. Nivelul de activitate fizică se reduce adesea odată cu înaintarea în vârstă și, implicit, necesarul caloric scade. Secreția hormonilor care stimulează apetitul, cum este grelina, se diminuează odată cu vârsta. 

Scăderea sensibilității gustului și mirosului este o altă consecință a îmbătrânirii. Acest lucru face mâncarea să pară mai puțin savuroasă, iar dorința de a mânca dispare. Medicamentele pe care multe persoane vârstnice le iau pentru a gestiona afecțiunile cronice de care suferă pot avea ca efecte adverse modificarea gustului sau reducerea apetitului. 

Nu în ultimul rând, problemele de sănătate cu care se confruntă vârstnicii pot fi vinovate pentru lipsa poftei de mâncare. Durerea și alte simptome neplăcute îi pot determina să mănânce mai puțin sau mai rar decât obișnuiau în trecut.

Reclamă

2. Stresul și anxietatea

Cu toții am trecut ocazional prin perioade de stres intens, în care mâncarea era ultima preocupare. În timpul stresului acut, pe termen scurt, organismul eliberează hormoni precum adrenalina care reglează răspunsul de tip „luptă sau fugi”. Acești hormoni pot reduce temporar dorința de a mânca. 

Pe de altă parte, stresul cronic, pe termen lung, crește pofta de mâncare și ne poate face să mâncăm în exces.

Anxietatea suprimă apetitul prin eliberarea acelorași hormoni de stres. În plus, gîndurile excesive scad interesul pentru mâncare. Anxietatea este adesea asociată cu simptome gastrointestinale, cum ar fi greața, durerile de stomac sau disconfortul abdominal. Acestea pot reduce pofta de mâncare.

3. Lipsa poftei de mâncare poate fi cauzată de infecții

Orice infecție, de la cele virale precum răceala sau gripa și până la infecții bacteriene precum pneumonia, poate reduce temporar pofta de mâncare. Acesta este un răspuns natural al organismului, care concentrează pe combaterea bolii. Digestia necesită o cantitate mare de energie, iar această energie este necesară pentru a lupta cu infecția. 

În plus, durerea și disconfortul pot face dificilă alimentarea, iar simptome precum greața, vărsăturile și pierderea simțului mirosului pot face mâncarea mai puțin apetisantă. În mod normal, apetitul ar trebui să revină odată ce boala se remite.

4. Depresia

Lipsa poftei de mâncare este unul dintre simptomele depresiei, deși există persoane care au un apetit crescut și mănâncă adesea compulsiv. Cercetările sugerează că, cel puțin la persoanele cu tulburare depresivă majoră, scăderea poftei de mâncare este consecința unor modificări în regiunile cerebrale responsabile pentru controlul apetitului. 

Persoanele care se confruntă cu depresia își pierd interesul pentru activitățile considerate plăcute până atunci. Acest lucru poate însemna și dispariția plăcerii pe care obișnuia să o simtă când mânca sau când prepara masa. La aceasta se adaugă și lipsa de energie care poate face ca mâncatul să fie resimțit ca un efort. În plus, unele antidepresive pot reduce pofta de mâncare sau pot să provoace disconfort gastrointestinal.

5. Medicamentele pot avea ca efect advers lipsa poftei de mâncare

Există o listă lungă de medicamente care au ca efect secundat scăderea apetitului. Printre acestea se numără:

  • antibioticele;
  • medicamentele chimioterapice;
  • codeina;
  • morfina;
  • sedativele;
  • antidepresivele.

Impactul acestor medicamente poate varia de la o persoană la alta.

6. Bolile digestive

Aproape că nu există afecțiune digestivă care să nu afecteze apetitul. Consumul de alimente pe fondul unei probleme gastrointestinale provoacă frecvent simptome neplăcute, cum ar fi greața, crampele și durerile de stomac, balonarea și flatulența.

Exemple de tulburări digestive care pot reduce pofta de mâncare includ:

  • constipația;
  • refluxul acid;
  • boala de reflux gastroesofagian;
  • boala Crohn;
  • sindromul intestinului iritabil.

7. Lipsa poftei de mâncare poate fi semn de boli cardiace

Lipsa poftei de mâncare poate fi și un semn al insuficienței cardiace, o afecțiune în care inima nu poate pompa suficient sânge pentru a satisface necesitățile corpului.

Mai multe simptome cauzate de insuficiența cardiacă pot afecta pofta de mâncare:

  • oboseala și slăbiciunea constantă;
  • greața;
  • dispneea (dificultate la respirație);
  • tusea persistentă;
  • palpitațiile și creșterea tensiunii arteriale.

Impactul acestor simptome variază în funcție de severitatea bolii și de alți factori individuali.

8. Hipotiroidismul

Hormonii tiroidieni au un rol foarte important în reglarea metabolismului și a ratei metabolice bazale, adică necesarul de energie al organismului în stare de repaus. În hipotiroidism, glanda tiroidă nu produce suficienți hormoni, iar acest lucru duce la încetinirea metabolismului. Scăderea necesarului de energie este urmată de o reducere a apetitului. 

Hipotiroidismul duce uneori și la pierderea gustului și a mirosului, ceea ce determină o scădere a poftei de mâncare. În plus, simptomele fizice ale acestei afecțiuni, cum sunt oboseala, somnolența și lipsa de energie, afectează dorința de a mânca.

9. Bolile de ficat și rinichi

Bolile cronice care afectează rinichii sau ficatul pot fi o altă cauză pentru lipsa poftei de mâncare. Insuficiența renală, hepatita, insuficiența hepatică și ciroza duc adesea la pierdere în greutate și malnutriție. 

Bolnavii experimentează simptome care pot face dificil consumul de alimente sau care scad dorința de a mânca, precum:

  • disconfort abdominal;
  • balonare;
  • senzație de plenitudine;
  • durere;
  • greață;
  • vărsături. 

Anumite boli hepatice pot afecta gustul și mirosul, ceea ce duce la pierderea plăcerii asociate cu mâncarea. Pe măsură ce aceste boli se agravează, mulți oameni observă că pofta lor de mâncare continuă să scadă.

10. Cancerul

Lipsa poftei de mâncare stârnește adesea îngrijorare prin asocierea cu cancerul, însă doar câteva tipuri de cancer au acest efect asupra apetitului. Astfel de afecțiuni grave sunt rareori de vină pentru apetitul redus. 

Următoarele tipuri de cancer pot avea printre simptome lipsa poftei de mâncare:

  • cancerul de colon;
  • cancerul de stomac;
  • cancerul ovarian;
  • cancerul pancreatic.

Această maladie reduce apetitul prin simptomele și tratamentele asociate, care pot afecta tractul digestiv. De asemenea, stresul și anxietatea pot influența negativ apetitul și obiceiurile alimentare ale bolnavilor. 

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
Ce alimente să incluzi într-o dietă fără gluten. Cum le poți consuma
Ce alimente să incluzi într-o dietă fără gluten. Cum le poți consuma
Ce alimente să incluzi într-o dietă fără gluten. Cum le poți consuma
articol cu video
Măsuri alimentare care îmbunătățesc sănătatea bărbaților. Ce influențează secreția de testosteron
Măsuri alimentare care îmbunătățesc sănătatea bărbaților. Ce influențează secreția de testosteron
Măsuri alimentare care îmbunătățesc sănătatea bărbaților. Ce influențează secreția de testosteron
Fructele care contribuie la menținerea sănătății creierului. Ce efecte au asupra organismului tău
Fructele care contribuie la menținerea sănătății creierului. Ce efecte au asupra organismului tău
Fructele care contribuie la menținerea sănătății creierului. Ce efecte au asupra organismului tău
Reclamă
PARTENERI
icon