Unele modificări ale creierului în timpul somnului se pot asocia cu tinitusul. O cercetare a stabilit câteva mecanisme cerebrale care stau la baza atât a tinitusului, cât și a somnului. Oamenii de știință sunt de părere că înțelegerea acestor mecanisme și a modului în care se asociază poate ajuta la conceperea unor noi metode de tratament pentru tinitus.
Se estimează că aproximativ 15% din populația planetei are tinitus. Tinitusul este o afecțiune care cauzează producerea unor sunete, cum ar fi țiuitul sau bâzâitul, fără nicio sursă externă. Deseori, se asociază cu pierderea auzului.
Unele modificări ale creierului în timpul somnului se pot asocia cu tinitusul
Tinitusul variază ca intensitate în funcție de organismul fiecărei persoane. Acesta se poate manifesta constant sau cu intermitențe. Tinitusul nu este o afecțiune în sine. De fapt, se dezvoltă ca un simptom al unor probleme de sănătate. În prezent, nu se cunoaște cu exactitate cauzele sale de apariție, iar ipotezele specialiștilor sunt variate.
Se crede că somnul cu unde lente permite neuronilor creierului să se recupereze după uzura zilnică. Acesta poate sprijini organismul să se odihnească, conform ScienceAlert.
Nu toate zonele creierului experimentează același nivel de activitate cu unde lente. Efectele somnului cu unde lente sunt cele mai puternice în zonele pe care le folosești cel mai mult când ești treaz. De exemplu, cele importante pentru funcția motrică și vedere se pot încadra în această categorie.
Uneori, anumite zone ale creierului pot fi hiperactive în timpul somnului cu unde lente. Se întâmplă în tulburările de somn, cum ar fi mersul în somn.
Aceleași modificări se pot observa și în cazul persoanelor cu tinitus. Regiunile hiperactive ale creierului ar putea rămâne treze. Acest lucru ar explica de ce multe persoane cu tinitus se confruntă cu tulburări de somn mai frecvent decât persoanele care nu au tinitus.
În urma observațiilor, oamenii de știință bănuie că somnul profund este cel mai probabil să afecteze apariția tinitusul. În același timp, există multe alte etape ale somnului care au loc, cum ar fi mișcarea rapidă a ochilor sau somnul REM, fiecare cu modele unice de activitate cerebrală.
Manifestările tinitusului pot varia
Conform studiului publicat în Brain Communication, există două perspective asupra interacțiunii dintre tinitus și activitatea dependentă de somn în zonele suprapuse pe care oamenii de știință le-au evaluat. În primul rând, modificările în excitabilitatea rețelei asociate cu tinitusul pot determina o stare de hiperexcitare.
Având în vedere interconectivitatea extinsă în multe zone ale creierului afectate de tinitus, chiar și apariția unei „excitații” corticale limitate spațial ar putea duce la o întrerupere amplă a activității neuronale.
Hiperexcitarea este o afecțiune care face pacienții să aibă o predispoziție atât la stresul cauzat de tinitus, cât și la insomnie. Rezultatele studiului au arătat că întreruperile de somn în tinitus ar putea fi explicate prin prezența acestei hiperexcitări.
Intensitatea tinitusului se poate schimba pe parcursul unei zile. Investigarea modului în care se modifică tinitusul în timpul somnului ar putea asigura o înțelegere directă asupra modificărilor din creier care pot duce la fluctuații în intensitatea tinitusului, potrivit The Conversation.