Antena

Unele modificări ale creierului în timpul somnului se pot asocia cu tinitusul. Un studiu a analizat activitatea în anumite zone ale acestui organ vital

Simina Dragut
Simina Dragut
Publicat: 20 decembrie 2024, 14:18

Unele modificări ale creierului în timpul somnului se pot asocia cu tinitusul. O cercetare a stabilit câteva mecanisme cerebrale care stau la baza atât a tinitusului, cât și a somnului. Oamenii de știință sunt de părere că înțelegerea acestor mecanisme și a modului în care se asociază poate ajuta la conceperea unor noi metode de tratament pentru tinitus.

Reclamă

Se estimează că aproximativ 15% din populația planetei are tinitus. Tinitusul este o afecțiune care cauzează producerea unor sunete, cum ar fi țiuitul sau bâzâitul, fără nicio sursă externă. Deseori, se asociază cu pierderea auzului.

Unele modificări ale creierului în timpul somnului se pot asocia cu tinitusul

Tinitusul variază ca intensitate în funcție de organismul fiecărei persoane. Acesta se poate manifesta constant sau cu intermitențe. Tinitusul nu este o afecțiune în sine. De fapt, se dezvoltă ca un simptom al unor probleme de sănătate. În prezent, nu se cunoaște cu exactitate cauzele sale de apariție, iar ipotezele specialiștilor sunt variate.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Se crede că somnul cu unde lente permite neuronilor creierului să se recupereze după uzura zilnică. Acesta poate sprijini organismul să se odihnească, conform ScienceAlert.

Nu toate zonele creierului experimentează același nivel de activitate cu unde lente. Efectele somnului cu unde lente sunt cele mai puternice în zonele pe care le folosești cel mai mult când ești treaz. De exemplu, cele importante pentru funcția motrică și vedere se pot încadra în această categorie.

Reclamă

Uneori, anumite zone ale creierului pot fi hiperactive în timpul somnului cu unde lente. Se întâmplă în tulburările de somn, cum ar fi mersul în somn.

Aceleași modificări se pot observa și în cazul persoanelor cu tinitus. Regiunile hiperactive ale creierului ar putea rămâne treze. Acest lucru ar explica de ce multe persoane cu tinitus se confruntă cu tulburări de somn mai frecvent decât persoanele care nu au tinitus.

În urma observațiilor, oamenii de știință bănuie că somnul profund este cel mai probabil să afecteze apariția tinitusul. În același timp, există multe alte etape ale somnului care au loc, cum ar fi mișcarea rapidă a ochilor sau somnul REM, fiecare cu modele unice de activitate cerebrală.

Reclamă

Manifestările tinitusului pot varia

Conform studiului publicat în Brain Communication, există două perspective asupra interacțiunii dintre tinitus și activitatea dependentă de somn în zonele suprapuse pe care oamenii de știință le-au evaluat. În primul rând, modificările în excitabilitatea rețelei asociate cu tinitusul pot determina o stare de hiperexcitare.

Având în vedere interconectivitatea extinsă în multe zone ale creierului afectate de tinitus, chiar și apariția unei „excitații” corticale limitate spațial ar putea duce la o întrerupere amplă a activității neuronale.

Hiperexcitarea este o afecțiune care face pacienții să aibă o predispoziție atât la stresul cauzat de tinitus, cât și la insomnie. Rezultatele studiului au arătat că întreruperile de somn în tinitus ar putea fi explicate prin prezența acestei hiperexcitări.

Intensitatea tinitusului se poate schimba pe parcursul unei zile. Investigarea modului în care se modifică tinitusul în timpul somnului ar putea asigura o înțelegere directă asupra modificărilor din creier care pot duce la fluctuații în intensitatea tinitusului, potrivit The Conversation.

Te-ar mai putea interesa și
articol cu video
Legătura dintre boli cardiovasculare și creier. Care sunt semnele unui accident vascular cerebral
Legătura dintre boli cardiovasculare și creier. Care sunt semnele unui accident vascular cerebral
Legătura dintre boli cardiovasculare și creier. Care sunt semnele unui accident vascular cerebral
7 obiceiuri care cresc riscul de demență. Greșelile pe care medicii neurologi nu le fac niciodată
7 obiceiuri care cresc riscul de demență. Greșelile pe care medicii neurologi nu le fac niciodată
7 obiceiuri care cresc riscul de demență. Greșelile pe care medicii neurologi nu le fac niciodată
Cum te afectează ce mănânci înainte de a adormi. Relația complexă dintre alimentație și somn
Cum te afectează ce mănânci înainte de a adormi. Relația complexă dintre alimentație și somn
Cum te afectează ce mănânci înainte de a adormi. Relația complexă dintre alimentație și somn
Reclamă
PARTENERI
Chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi
Rețete Fel De Fel
Chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi
Aceste chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi sunt o gustare simplă, hrănitoare și extrem de versatilă. Pot fi servite ca gustare, fel principal, garnitură sau aperitiv. Sunt perfecte atât calde cât și reci, și pot fi gătite la tigaie, în cuptor sau chiar la air fryer. Aceste chiftele sunt ca o îmbrățișare caldă de vară. Pe cât de umile sunt ingredientele, pe atât de surprinzătoare este savoarea lor când sunt combinate cu grijă. La prima vedere par modeste, dar odată ce le muști, dezvăluie o textură fină și parfumată. Este o armonie între dulceața discretă a morcovului, suculența dovlecelului și finețea cartofului. Tot din categoria chiftelelor de legume mai poți încerca de pe blog și rețeta de chiftele de spanac cu pâine și parmezan, în sos de unt. Sunt delicate și pline de arome fine, fiind ideale ca aperitiv sau fel principal. Sosul de unt adaugă o textură cremoasă și un gust bogat care completează perfect savoarea chiftelelor. Sau poate te inspiră și rețeta de chiftele de dovlecei cu couscous. Sunt o opțiune delicioasă și sănătoasă, perfectă pentru un prânz sau cină ușoară. Chiftelele sunt crocante la exterior și moi în interior, având o textură plăcută și un gust bogat datorită combinației de dovlecei și couscous. Despre ingredientele din chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi Cartoful este baza solidă, care leagă totul și oferă o structură cremoasă în interior. Fie că este folosit fiert sau crud, el aduce o densitate moale, care contrastează cu crustă rumenă de la exterior. Este acel ingredient de bază care permite celorlalte arome să strălucească. Dovlecelul, blând și delicat, are rolul de a lumina compoziția. Dă suculență, prospețime și o notă vegetală subtilă. Atunci când este bine scurs și amestecat în chiftele, adaugă un ton umed și catifelat, care face ca fiecare mușcătură să se topească în gură. Morcovul, pe de altă parte, aduce o notă dulceagă naturală și o culoare caldă, portocalie. Acesta face ca interiorul chiftelelor să fie nu doar gustos, ci și plăcut privirii. E firul dulce care echilibrează gustul neutru al cartofului și pe cel vegetal al dovlecelului. Când sunt prăjite sau coapte, chiftelele capătă o crustă aurie, crocantă, care foșnește ușor sub dinți. Interiorul rămâne moale, dar nu cleios, ci aerat și bine legat, fără a fi greu. Din loc în loc, întâlnești câte un fir de morcov sau pătrunjel, care le dă un aer de casă, exact ca în bucătăriile bunicilor. Aroma care iese din cuptor sau din tigaie este inconfundabilă. Simți un miros de legume ușor caramelizate, de verdețuri proaspete, de casă primitoare. Dacă adaugi și un praf de boia sau chimen, devin și mai parfumate, cu o ușoară adiere orientală sau rustică, în funcție de condimente. Urmărește mai jos rețeta detaliată, pentru a prepara și tu așa delicioase chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi.
icon