Persoanele cu acrofobie au o teamă intensă de situații care implică înălțimi, cum ar fi să se afle la un etaj înalt într-o clădire sau să folosească o scară. Ca și alte fobii specifice, acrofobia este tratabilă cu o terapie psihologică numită terapie de expunere. Totuşi, nu numai persoanele care suferă de acrofobie pot experimenta răul de altitudine. Află cum scapi de răul de înălțime.
Reclamă
Poți experimenta răul de înălţime dacă călătorești prea repede la o altitudine mare. Respirația devine dificilă pentru că nu poți absorbi atât de mult oxigen. Răul de altitudine, numit și rău acut de munte (AMS), poate deveni o urgență medicală dacă este ignorat. Vârsta, sexul sau condiția fizică nu afectează probabilitatea de a te îmbolnăvi de rău de înălțime.
De asemenea, doar pentru că este posibil să nu fi avut astfel de probleme anterior, nu înseamnă că nu poți experimenta senzaţia de rău de înălţime la un moment în viaţă.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
Cum scapi de răul de înălțime: simptome frecvente
Simptomele atunci când ai rău de înălțime se dezvoltă de obicei între 6 și 24 de ore după atingerea altitudinilor de peste 2.500 m deasupra nivelului mării. Simptomele sunt similare cu cele ale unei mahmureli și includ:
- durere de cap;
- stare de rău;
- ameţeală;
- oboseală;
- pierderea poftei de mâncare;
- dificultăți de respirație.
Simptomele sunt de obicei mai grave noaptea. Răul de altitudine nu afectează doar persoanele care practică alpinism. Turiștii care călătoresc în orașe care se află la 2.500 m deasupra nivelului mării sau mai sus, cum ar fi La Paz în Bolivia sau Bogotá în Columbia, se pot îmbolnăvi de rău de altitudine. Nu este însă posibil să te îmbolnăvești de rău de altitudine în Marea Britanie, deoarece cel mai înalt munte, Ben Nevis din Scoția, are doar 1.345 m.
Reclamă
Prevenirea răului de înălţime pe traseele montane
Cea mai bună modalitate de a preveni o astfel de stare este să parcurgi încet traseele aflate la altitudini mari de peste 2.500 de metri. De obicei este nevoie de câteva zile pentru ca organismul să se obișnuiască cu o schimbare de altitudine.
De asemenea, ar trebui să:
- eviți să zbori direct în zone aflate la mare altitudine, dacă este posibil
- îți acorzi 2-3 zile pentru a te obișnui cu altitudinile mari înainte de a trece la peste 2.500 m
- evită să urci mai mult de 300 m până la 500 m pe zi
- odihnește-te câte o zi la fiecare 600 m până la 900 m în care urci sau te odihnești la fiecare 3 sau 4 zile
- asigură-te că bei suficientă apă
- evită fumatul și alcoolul
- evită exercițiile fizice intense în primele 24 de ore
- consumă alimente uşoare, dar bogate în calorii
Complicații
Dacă simptomele răului de înălţime sunt ignorate, ele pot duce la afecțiuni care îți pot pune viaţa în pericol, afectând creierul sau plămânii.
Reclamă
Edem cerebral de mare altitudine (ECMA)
Edemul cerebral de mare altitudine (ECMA) este o afecțiune medicală în care creierul se umflă cu lichid din cauza efectelor fiziologice ale călătoriei la o altitudine mare. În general, apare la pacienții care au rău acut de munte și implică dezorientare, letargie și greață, printre alte simptome. Apare atunci când corpul nu reușește să se aclimatizeze în timp ce urcă la o altitudine mare.
Simptomele ECMA includ:
- durere de cap;
- slăbiciune, letargie;
- greaţă;
- dezorientare;
- halucinații.
O persoană cu ACMA adesea nu își va da seama că este bolnavă. Afecţiunea se poate dezvolta rapid în câteva ore şi poate fi fatală dacă nu este tratată imediat.
Tratarea edemului cerebral de mare altitudine:
- coboară imediat la o altitudine mai mică;
- ia un tratament prescris de medic;
- cere o mască cu oxigen îmbuteliat, dacă este disponibilă.
Dexametazona este un medicament steroid care reduce umflarea creierului. Este adesea purtat de alpiniștii profesioniști, ca parte a trusei lor medicale. Dacă nu poți coborî imediat la o altitudine mai joasă, dexametazona poate ajuta la ameliorarea simptomelor. Ulterior, ar trebui să mergi la spital cât mai curând posibil pentru un tratament.
Edem pulmonar de mare altitudine (EPMA)
Edemul pulmonar de mare altitudine (EPMA) este o acumulare de lichid în plămâni.
Simptomele EPMA:
- nuanță albastră pe piele sau buze (cianoză);
- dificultăți de respirație, chiar și în timpul odihnei;
- senzație de apăsare în piept;
- o tuse persistentă, care scoate la iveală lichid spumant roz sau alb;
- oboseală și slăbiciune.
Simptomele edemului pulmonar de mare altitudine pot începe să apară la câteva zile după ajungerea la mare altitudine. Poate fi fatal dacă nu este tratat imediat.
Tratarea edemului pulmonar de mare altitudine:
- coboară imediat la o altitudine mai mică;
- cere nifedipină;
- cere o mască cu oxigen îmbuteliat, dacă este disponibilă;
Nifedipina este un medicament care ajută la reducerea constrângerii în piept și ușurează respirația. De asemenea, face parte din materialele medicale care nu trebuie să lipsească din bagaj în timpul unei expediţii. De asemenea, trebuie să mergi la spital cât mai curând posibil pentru tratament.
Doctorul Mihail Pautov alături de Ioana Vodă, medic specialist ORL, au explicat în Medicool cum poți scăpa de răul de înălțime.
