Antena

Sedentarismul în copilărie poate crește tensiunea arterială pentru tot restul vieții. Un studiu a descoperit ce urmări poate avea la maturitate

Simina Dragut
Simina Dragut
Publicat: 25 noiembrie 2024, 17:31

Sedentarismul în copilărie poate crește tensiunea arterială pentru tot restul vieții. Oamenii de știință au analizat ce efecte are stilul de viață asupra sănătății organismului. Aceștia au vrut să vadă ce se întâmplă când organismul ajunge la maturitate. Modificările au fost observate în special la nivelul tensiunii arteriale sistolice.

Reclamă

O nouă cercetare sugerează că petrecerea a mai mult de șase ore pe zi în sedentarism în timpul tranziției de la copilărie la vârsta adultă tânără poate cauza o creștere în exces de 4 mmHg a tensiunii arteriale sistolice. Efectele au fost monitorizate pe o perioadă de 13 ani.

Sedentarismul în copilărie poate crește tensiunea arterială pentru tot restul vieții

La studiu au participat 2513 copii de la University of Bristol’s Children of the 90s. Au fost evaluați în intervalul de vârstă cuprins între 11 și 24 de ani, conform SciTechDaily.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

În urma evaluărilor periodice, s-a observat că tensiunea arterială medie în copilărie a fost de 106/56 mmHg. Aceasta a ajuns la 117/67 mmHg la vârsta adultă tânără, parțial datorită dezvoltării fiziologice normale. Creșterea continuă a orelor sedentare de la vârsta de 11 până la 24 de ani a provocat modificări vizibile. A fost asociată cu o creștere în exces de 4 mmHg a tensiunii arteriale sistolice.

Participarea la activități fizice de intensitate redusă din copilărie a redus nivelul final al tensiunii arteriale sistolice cu 3 mmHg. Totuși, implicarea în activități fizice cel puțin moderate nu a diminuat tensiunea arterială, potrivit Eurekalert.

Reclamă

Copiii au stat șase ore pe zi într-un stil de viață sedentar. După aceea, s-au implicat șase ore pe zi în activități fizice de intensitate redusă și aproximativ 55 de minute zilnic în activități fizice moderate până la intense.

În cazul celor supravegheați la vârsta adultă tânără programul a fost ușor diferit. Acesta a inclus nouă ore sedentare pe zi, trei ore pe zi de activități fizice de intensitate redusă și aproximativ 50 de minute pe zi de activități fizice moderate până la intense.

„Am arătat mai devreme că tensiunea arterială crescută și hipertensiunea în adolescență cresc riscul de leziuni cardiace premature la vârsta adultă tânără.” a declarat Andrew Agbaje, fizician și profesor asociat de Epidemiologie clinică și sănătatea copilului la University of Eastern Finland.

Reclamă

Activitatea fizică de intensitate redusă poate oferi rezultate bune asupra sănătății

Studiul a fost realizat de Universities of Bristol and Exeter din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și University of Eastern Finland. Acesta a fost publicat în Journal of Cachexia, Sarcopenia and Muscle.

Înlocuirea a 10 minute pe zi sedentare cu 10 minute pe zi de activități fizice ușoare în timpul perioadei de creștere din copilărie până la vârsta adultă tânără poate scădea tensiunea arterială. Mai exact poate reduce TA sistolică cu −3 mmHg și TA diastolică cu −2 mmHg.

,,Acest lucru este semnificativ, deoarece s-a raportat la adulți că o reducere a tensiunii arteriale sistolice cu 5 mmHg scade riscul de atac de cord și accident vascular cerebral cu zece procente.” a mai afirmat Andrew Agbaje.

De regulă, valorile normale ale tensiunii arteriale se încadrează între 90-130 de mmHg. În general, când depășesc 140-150 mmHg crește riscul de a avea un episod cardiovascular acut sau un episod neurologic precum accidentul vascular cerebral.

Te-ar mai putea interesa și
articol cu video
Ce efecte are sportul asupra inimii. Care este diferența dintre sistemul cardiovascular al unei persoane sedentare și cel al unui sportiv
Ce efecte are sportul asupra inimii. Care este diferența dintre sistemul cardiovascular al unei persoane sedentare și cel al unui sportiv
Ce efecte are sportul asupra inimii. Care este diferența dintre sistemul cardiovascular al unei persoane sedentare și cel al unui sportiv
Exercițiile fizice încetinesc evoluția bolii Alzheimer, dar cu unele limite
Exercițiile fizice încetinesc evoluția bolii Alzheimer, dar cu unele limite
Exercițiile fizice încetinesc evoluția bolii Alzheimer, dar cu unele limite
articol cu video
Legătura dintre tensiune arterială și rinichi. Cum se pot influența
Legătura dintre tensiune arterială și rinichi. Cum se pot influența
Legătura dintre tensiune arterială și rinichi. Cum se pot influența
Reclamă
PARTENERI
Chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi
Rețete Fel De Fel
Chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi
Aceste chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi sunt o gustare simplă, hrănitoare și extrem de versatilă. Pot fi servite ca gustare, fel principal, garnitură sau aperitiv. Sunt perfecte atât calde cât și reci, și pot fi gătite la tigaie, în cuptor sau chiar la air fryer. Aceste chiftele sunt ca o îmbrățișare caldă de vară. Pe cât de umile sunt ingredientele, pe atât de surprinzătoare este savoarea lor când sunt combinate cu grijă. La prima vedere par modeste, dar odată ce le muști, dezvăluie o textură fină și parfumată. Este o armonie între dulceața discretă a morcovului, suculența dovlecelului și finețea cartofului. Tot din categoria chiftelelor de legume mai poți încerca de pe blog și rețeta de chiftele de spanac cu pâine și parmezan, în sos de unt. Sunt delicate și pline de arome fine, fiind ideale ca aperitiv sau fel principal. Sosul de unt adaugă o textură cremoasă și un gust bogat care completează perfect savoarea chiftelelor. Sau poate te inspiră și rețeta de chiftele de dovlecei cu couscous. Sunt o opțiune delicioasă și sănătoasă, perfectă pentru un prânz sau cină ușoară. Chiftelele sunt crocante la exterior și moi în interior, având o textură plăcută și un gust bogat datorită combinației de dovlecei și couscous. Despre ingredientele din chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi Cartoful este baza solidă, care leagă totul și oferă o structură cremoasă în interior. Fie că este folosit fiert sau crud, el aduce o densitate moale, care contrastează cu crustă rumenă de la exterior. Este acel ingredient de bază care permite celorlalte arome să strălucească. Dovlecelul, blând și delicat, are rolul de a lumina compoziția. Dă suculență, prospețime și o notă vegetală subtilă. Atunci când este bine scurs și amestecat în chiftele, adaugă un ton umed și catifelat, care face ca fiecare mușcătură să se topească în gură. Morcovul, pe de altă parte, aduce o notă dulceagă naturală și o culoare caldă, portocalie. Acesta face ca interiorul chiftelelor să fie nu doar gustos, ci și plăcut privirii. E firul dulce care echilibrează gustul neutru al cartofului și pe cel vegetal al dovlecelului. Când sunt prăjite sau coapte, chiftelele capătă o crustă aurie, crocantă, care foșnește ușor sub dinți. Interiorul rămâne moale, dar nu cleios, ci aerat și bine legat, fără a fi greu. Din loc în loc, întâlnești câte un fir de morcov sau pătrunjel, care le dă un aer de casă, exact ca în bucătăriile bunicilor. Aroma care iese din cuptor sau din tigaie este inconfundabilă. Simți un miros de legume ușor caramelizate, de verdețuri proaspete, de casă primitoare. Dacă adaugi și un praf de boia sau chimen, devin și mai parfumate, cu o ușoară adiere orientală sau rustică, în funcție de condimente. Urmărește mai jos rețeta detaliată, pentru a prepara și tu așa delicioase chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi.
icon