Polipii nazali: cauze, simptome, diagnostic și tratament

Publicat: 7 martie 2024, 07:46

Nasul mereu înfundat, secrețiile nazale abundente, sforăitul și scăderea mirosului pot fi simptome ale polipilor nazali. Confundați adesea cu vegetațiile adenoide mărite care afectează copiii, polipii nazali apar cu precădere la adulți. Află care sunt cauzele de apariție a acestora și cum se tratează. 

Denumirea de „polipi” este asociată de obicei unei afecțiuni care apare cu precădere la copii și se referă la vegetațiile adenoide mărite. Denumirea corectă a afecțiunii este hipertrofia vegetațiilor adenoide și se deosebește de polipii nazali atât prin localizare, cât și prin natura formațiunilor.

Vegetațiile adenoide sunt mase de țesut limfatic situate în partea posterioară a nasului, către gât. Cunoscute și ca amigdale faringiene, ele sunt parte a sistemului imunitar și au rol de apărare împotriva infecțiilor, la fel ca amigdalele palatine. La unii copii, vegetațiile adenoide se măresc excesiv și provoacă dificultate în respirație nazală, respirație zgomotoasă și infecții frecvente ale sinusurilor și ale căilor respiratorii superioare.

Ce sunt polipii nazali

Polipii nazali sunt formațiuni moi și nedureroase, benigne, care cresc din mucoasa nazală și/sau a sinusurilor paranazale. Aceștia au forma unor saci și apar de obicei în ambele fose nazale. Polipii nazali pot să facă respirația dificilă și să provoace secreții nazale abundente sau alte simptome respiratorii. Polipoza nazală este o altă denumire pentru această afecțiune. 

Polipii nazali au o formă ovală sau rotundă și pot măsura de la câțiva milimetri și până la câțiva centimetri în diametru / Shutterstock

Până la 40% din populația generală are polipi nazali, potrivit statisticilor citate de centrul medical academic Cleveland Clinic, din SUA. Ei afectează cu precădere adulții și sunt de două ori mai întâlniți la bărbați. Mulți oameni îi dezvoltă în jurul vârstei de 30-40 de ani, dar riscul crește odată cu înaintarea în vârstă.

Ce simptome dau polipii nazali

Polipii nazali de mici dimensiuni pot să nu provoace niciun simptom. Însă, dacă încep să crească, te poți confrunta cu mai multe simptome neplăcute:

  • nas înfundat;
  • rinoree (nas care curge);
  • dureri de cap;
  • scăderea sau pierderea gustului și mirosului;
  • sângerări nazale;
  • sindromul picaturii postnazale (o scurgere excesivă a mucusului în partea din spate a nasului și a gâtului);
  • senzație de presiune la nivelul sinusurilor;
  • sforăit.

Când polipii cresc mult în dimensiuni, ei pot bloca căile nazale și sinusurile, ducând la:

  • atacuri frecvente de astm la persoanele care au această afecțiune;
  • sinuzite (infecții sinusale) repetate;
  • apnee în somn sau alte tulburări respiratorii în timpul somnului;
  • dificultăți în respirație, chiar și la persoanele care nu au astm.

Din ce cauze poți dezvolta polipi nazali

Inflamația persistentă a mucoasei nazale sau a sinusurilor paranazale este cauza apariției polipilor nazali, dar nu se cunoaște motivul pentru care unii oameni dezvoltă polipi din cauza inflamației, în timp ce alții nu o fac.

Sinuzita cronică provocată de alergii, infecții sau astm este cea mai frecventă cauză a apariției polipilor. Sinuzita cronică se referă la inflamația nazală și sinusală care durează cel puțin trei luni. 

Mai mulți factori de risc ar putea contribui la dezvoltarea polipilor nazali, cum ar fi:

  • astmul;
  • rinita alergică;
  • infecțiile cronice ale sinusurilor;
  • fibroza chistică;
  • hipersensibilitatea la anumite antiinflamatoare nonsteroidiene.

Genetica poate juca și ea un rol în dezvoltarea polipilor nazali. Anumite mutații genetice influențează modul în care țesuturile nazale reacționează la inflamație.

Ce complicații pot cauza polipii nazali

În cazuri mai rare, infecțiile persistente ale sinusurilor asociate cu polipii nazali pot duce la complicații rare, dar grave, cum ar fi:

  • infecție osoasă (osteomielita) și pierderea osoasă în zonele afectate;
  • abcese (pungi de puroi) care se pot extinde către orbitele oculare și creier;
  • meningită, o infecție a membranelor care învelesc creierul și măduva spinării.

Cum se diagnostichează polipii

Diagnosticul polipilor nazali implică de obicei o examinare fizică realizată de un specialist ORL. În timpul consultației, acesta va privi în interiorul nasului cu ajutorul unui endoscop – un instrument subțire, tubular, cu o cameră video și o sursă de lumină. Medicul va discuta cu pacientul despre simptomele experimentate și va revizui istoricul medical, cu accent pe afecțiunile existente recum alergii, astm sau infecții ale sinusurilor. 

Pentru a confirma diagnosticul și a evalua dimensiunea și localizarea polipilor, specialistul ORL poate solicita investigații imagistice. Testele pot include tomografie computerizată (CT) sau imagistică prin rezonanță magnetică (IRM).

Medicul poate recomanda și teste pentru alergii pentru a identifica alergenii care contribuie la inflamația nazală și la formarea polipilor.

Tratamente pentru polipi nazali

Tratamentul polipilor nazali diferă în funcție de mărimea lor și de gravitatea simptomelor pe care le provoacă. Medicamentele și intervenția chirurgicală sunt cele două abordări principale.

Medicamente

Medicamentele nu tratează complet polipii nazali, dar le poate reduce dimensiunea și atenua simptome precum congestia nazală și rinoreea. Tratamentele comune includ:

  • Spray-uri nazale cu corticosteroizi, care scad inflamația și micșorează polipii. De obicei, acestea reprezintă prima linie de tratament;
  • Corticosteroizi orali precum prednisonul. Aceștia se recomandă în cazurile în care polipii sunt mai mari sau nu răspund la tratamentul cu spray-uri nazale;
  • Medicamente biologice, cum ar fi injecțiile cu dupilumab. Acestea conțin anticorpi monoclonali și sunt rezervate pentru cazuri mai severe;
  • Antibiotice, dacă medicul diagnostichează o infecție a sinusurilor. 

Intervenția chirurgicală

Dacă medicamentele nu funcționează sau dacă polipii sunt prea mari, se recomandă excizarea lor. Intervențiile chirurgicale utilizate sunt minim invazive, ceea ce înseamnă că nu vor exista incizii sau suturi vizibile. În funcție de numărul, dimensiunea și localizarea polipilor, se poate recurge la următoarele proceduri:

  • Polipectomia, prin care polipii sunt îndepărtați chirurgical cu ajutorul unor instrumente mici, speciale, introduse prin nări;
  • Sinuplastia cu balon, o procedură minim invazivă în care un balon de mici dimensiuni este introdus prin nări în sinusurile nazale și este umflat încet pentru a dilata sinusurile și a facilita drenajul lor;
  • Chirurgia endoscopică funcțională a sinusurilor (FESS), care se realizează sub anestezie generală și implică utilizarea unui endoscop și a unui instrument care fragmentează și aspiră polipii sau orice altă obstrucțue a căilor nazale. 

Din păcate, polipii nazali se pot forma din nou două aceste tratamente. Unele persoane sunt nevoite să administreze permanent medicația sau să apeleze din nou la chirurgie pentru a scăpa de polipi. Chiar și cu tratament, persoanele care și-au pierdut gustul și mirosul din cauza polipilor nazali pot să nu-și recapete complet aceste simțuri. 

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
5 cauze surprinzătoare ale durerilor de cap
5 cauze surprinzătoare ale durerilor de cap
Alimente care pot declanșa migrene. Ce să eviți pentru a preveni durerea
Alimente care pot declanșa migrene. Ce să eviți pentru a preveni durerea
Cât de mult îți afectează sănătatea un mediu de lucru toxic. Cum te poate îmbolnăvi un job nepotrivit
Cât de mult îți afectează sănătatea un mediu de lucru toxic. Cum te poate îmbolnăvi un job nepotrivit
PARTENERI