Durerea membrului fantomă: cauze, simptome și tratament

Oana Antonescu
Oana Antonescu
Publicat: 21 aprilie 2024, 06:06

Durerile și alte senzații resimțite într-un membru care a fost amputat apar foarte frecvent la persoanele care au suferit amputări. Acest fenomen poate părea paradoxal, dar durerea este reală. Află prin ce mecanisme se produce durerea membrului fantomă și care sunt opțiunile de tratament.

Reclamă

Creierul uman este cel mai fascinant organ din corpul uman, iar sindromul membrului fantomă este un fenomen care demonstrează complexitatea sa. Deși domeniul neuroștiințelor – studiul științific al sistemului nervos – a înregistrat progrese majore în ultimele decenii, există în continuare multe necunoscute cu privire la funcționarea creierului. 

Durerea membrului fantomă este o senzație reală de durere resimțită într-un membru care a fost amputat. Dureri fantomă pot apărea în orice altă regiune a corpului care nu există în realitate, cum ar fi un organ. 

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

În trecut, se credea că acest fenomen este o problemă de ordin psihologic. Astăzi, știm că ea este reală și își are originea în creier sau în măduva spinării. Cu toate acestea, mulți dintre cei afectați sunt reticenți în a discuta despre problema lor, de teamă că vor fi etichetați și stigmatizați. 

Cum se simte durerea membrului fantomă

Aproape 80% dintre persoanele care au suferit o amputație experimentează durerea membrului fantomă,  potrivit statisticilor citate de Amputee Coalition of America

Reclamă

Senzația de durere apare de obicei imediat după intervenția chirurgicală și poate varia de la durere surdă la dureri acute și chinuitoare. Durata ei diferă de la o persoană la alta, de la numai câteva secunde sau minute și până la câteva ore sau chiar zile. La majoritatea celor afectați, durerea membrului fantomă scade în frecvență și durată după primele șase luni de la intervenția chirurgicală. Cu toate acestea, mulți continuă să experimenteze senzația pentru mulți ani.

Pe lângă durere, persoanele care au suferit amputații pot resimți și alte senzații, cum ar fi:

  • senzația de atingere;
  • presiune;
  • arsuri;
  • amorțeli;
  • furnicături;
  • torsiune;
  • mâncărime;
  • vibrații;
  • senzații termice (cald sau rece). 
Reclamă

Aceste simptome definesc sindromul membrului fantomă. Din cauza senzațiilor percepute, persoanele în cauză pot simți că membrul amputat este atașat în continuare de corp, că se află într-o poziție neobișnuită sau că se mișcă. 

Ce cauzează durerea membrului fantomă

O durere care apare într-o zonă a corpului care nu mai există poate părea neobișnuită, dar ea este reală. Cercetările clinice au localizat sursa durerilor la nivelul creierului și măduvei spinării. Investigațiile imagistice au evidențiat că, atunci când persoanele afectate acuză dureri, apare o activitate reală în regiunile cerebrale conectate cu nervii membrelor amputate. 

Motivul exact pentru care apare durerea membrului fantomă nu este foarte clar. O teorie susține că ar fi cauzată de o comunicare greșită la nivelul sistemului nervos, conform centrului medical academic Cleveland Clinic, din SUA. Nervii periferici trimit către măduva spinării și creier semnale care îi spun corpului să se miște. După o amputație, conexiunea nervoasă încă există în corp, chiar dacă nervii din zona amputată nu mai sunt acolo.

O amputație este percepută ca un traumatism, iar creierul învață cum să se adapteze la schimbare. În răspuns la traumă sau la schimbare, nervii devin hiperactivi uneori. Ei trimit mai multe semnale decât de obicei sau amestecă semnalele. Creierul interpretează greșit semnalele pe care le primește, iar acest lucru ar crește sensibilitatea și ar duce la durere.

O altă ipoteză susține că durerea membrului fantomă este declanșată de terminațiile nervoase deteriorate. Acestea sunt conectate la nervii spinali care își au originea în măduva spinării. Când un nerv periferic este lezat, are loc o o creștere a excitabilității nervilor din măduva spinării, ceea ce duce la apariția durerii fantomă.

Factorii declanșatori ai durerii

Ca orice altă durere, și durerea membrului fantomă poate fi declanșată de anumite activități sau în anumite contexte. Factorii declanșatori sau agravanți includ:

  • atingerea;
  • micțiunea sau defecația;
  • contactele sexuale;
  • angina;
  • fumatul;
  • schimbările de presiune atmosferică;
  • herpes zoster;
  • expunerea la frig.

Cum se tratează durerea membrului fantomă

Tratamentul acestui tip de durere este diferit de cel recomandat împotriva altor tipuri de dureri. Acesta are ca scop modificarea semnalelor dureroase de la nivelul creierului și măduvei spinării. 

Terapia durerii membrului fantomă implică o combinație de medicamente, terapii alternative și diferite intervenții mai mult sau mai puțin invazive care întrerup semnalele dureroase. 

Medicamente 

În funcție de tipul de senzație dureroasă, medicamentele prescrise de obicei includ: 

  • paracetamol și antiinflamatoare nesteroidiene;
  • medicamente opioide precum codeina și morfina;
  • antidepresive;
  • anticonvulsivante;
  • medicamente beta-blocante;
  • relaxante musculare.

Terapii alternative 

Terapiile alternative/complementare pot fi, de asemenea, eficiente în reducerea durerii membrului fantomă. Acestea includ:

  • acupunctura;
  • masajul bontului de amputație;
  • hipnoza;
  • biofeedbackul;
  • meditația sau exercițiile de mindfulness.

Alte abordări terapeutice pentru durerea membrului fantomă pot fi: 

  • stimularea nervoasă electrică transcutanată (TENS);
  • stimularea măduvei spinării;
  • meurostimularea.

Atunci când alte metode de tratament nu au fost eficiente sau când durerile sunt severe, se poate recurge la o serie de intervenții chirurgicale. Acestea pot implica:

  • secționarea nervilor responsabili pentru transmiterea durerii membrului fantomă și întreruperea semnalelor nervoase;
  • implantarea unor electrozi în apropierea măduvei spinării sau a nervilor periferici și administrarea de impulsuri electrice controlate prin intermediul lor. Impulsurile pot modula activitatea nervoasă;
  • Reamputarea sau revizuirea intervenției inițiale.

Terapia cu oglinzi și terapia VR

Această formă de tratament folosește o cutie triunghiulară acoperită cu oglinzi pentru a crea o iluzie optică ce „păcălește” creierul că membrul amputat este încă atașat corpului. 

În timpul terapiei, oglinda se plasează pe aceeași parte cu membrul amputat, astfel încât persoana în cauză să poată vedea membrul sănătos opus când se uită în oglindă. Reflexia oglinzii face ca membrul lipsă să pară că este încă acolo. Din această poziție, se fac exerciții cu membrul sănătos, în timp ce mișcările sunt urmărite în oglindă. Astel, mișcările membrului existent sunt percepute ca mişcăr ale celuilalt membru, iar creierul primește mesajul (incorect) că ambele membre sunt sănătoase. 

Pe același principiu funcționează și terapia cu realitate virtuală (VR) pentru durerea membrului fantomă. Această abordare inovatoare utilizează ochelari VR pentru a plasa pacientul într-un mediu virtual care simulează prezența membrului amputat. În acest mediu, pacientul folosește membrul virtual în diferite activități și exerciții. Astfel, se creează falsa impresie că membrul amputat încă există. 

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
articol cu video
Ce sunt aftele și cum apar. Specialiștii MediCOOL au oferit cele mai clare răspunsuri
Ce sunt aftele și cum apar. Specialiștii MediCOOL au oferit cele mai clare răspunsuri
Ce sunt aftele și cum apar. Specialiștii MediCOOL au oferit cele mai clare răspunsuri
articol cu galerie foto
Ce este hernia ombilicală. Cauze, evoluție și tratamente
Ce este hernia ombilicală. Cauze, evoluție și tratamente
Ce este hernia ombilicală. Cauze, evoluție și tratamente
De ce apar cârcei la picioare noaptea, în timpul somnului
De ce apar cârcei la picioare noaptea, în timpul somnului
De ce apar cârcei la picioare noaptea, în timpul somnului
Reclamă
PARTENERI
icon