Dieta keto dublează riscul de infarct și atac cerebral

Dieta ketogenică este promovată de vedetele din toată lumea și se bucură de multă popularitate. Ea este ușor de urmat și oferă rezultate într-un timp scurt. Cu toate acestea, medicii atrag atenția că riscurile asociate îi depășesc cu mult beneficiile. 

„Studiul nostru a arătat că un consum regulat de alimente sărace în carbohidrați și bogată în grăsimi se asociază cu niveluri crescute de colesterol LDL – sau colesterol „rău” – și un risc mai mare de boli cardiace”, a declarat dr. Iulia Iatan, medic la Centre for Heart Lung Innovation, din cadrul Universității din Columbia Britanică, Vancouver. 

Ce este dieta keto sau ketogenică

Dieta keto propune consumul de alimente bogate în proteine și grăsimi și limitarea aportului de carbohidrați. Persoanele care urmează această dietă trebuie să ia doar 10% din caloriile zilnice din carbohidrați, 30% din proteine și 60% din grăsimi. 

Principalele alimentele permise în dieta ketogenică sunt carnea de toate tipurile, alături de pește, fructe de mare, cașcaval, brânză maturată, smântână, unt și numai anumite produse vegetale: varză, salată verde, spanac, broccoli, țelină, conopidă, dovlecel, vinete și ceapă verde. 

Dieta keto declanșează un proces natural numit cetoză. În acest fel organismul își asigură sursa principală de energie din arderea grăsimilor, și nu a carbohidraților (glucozei). Studiile anterioare au arătat că această dietă este o metodă eficientă de slăbit. Ea reduce nivelul glicemiei la persoanele diabetice și crește sensibilitatea celulelor tumorale la chimioterapie și radioterapie. 

Dieta keto crește consumul de grăsimi animale

În studiul lor, cercetătorii canadieni au definit dieta săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi ca o alimentație în care 45% din totalul caloriilor consumate într-o zi provin din grăsimi și 25%, din carbohidrați. Rezultatele cercetării, care nu a fost evaluată științific deocamdată, au fost prezentate recent la Congresul Mondial de Cardiologie și anunțate printr-un comunicat de presă al Universității din Columbia Britanică.

„Rațiunea acestui studiu a fost aceea că am văzut pacienți în clinica noastră de prevenție cardiovasculară cu hipercolesterolemie severă în urma acestei diete”, a explicat dr. Iatan, citat de CNN. Hipercolesterolemia se definește printr-un nivel crescut al colesterolului, care este asociat riscului de infarct și de alte evenimente cardiovasculare. 

„Această observație ne-a determinat să ne punem întrebări în legătură cu relația dintre dietele sărace în carbohidrați și bogate în grăsimi, nivelul lipidelor și bolile cardiovasculare. Există date puține despre această relație”, a completat coordonatorul studiului.

Cercetătorii au comparat alimentația unui număr de 305 persoane care urmau diete asemănătoare celei keto cu alimentația standard a 1.200 de persoane utilizând baza britanică de date a UK Biobank, care a urmărit starea de sănătate a persoanelor incluse pe o perioadă de cel puțin 10 ani. Cele care au urmat dieta bogată în grăsimi și săracă în carbohidrați au avut un nivel mai crescut al colesterolului LDL, colesterolului total și apolipoproteinei B. Apolipoproteina B (APO B) este componenta principală a LDL-ului. Evaluarea ei este un predictor mai bun decât colesterolul LDL pentru evaluarea riscului cardiovascular. 

Cercetătorii au mai observat că participanții la studiu care au urmat dieta keto aveau un aport de grăsimi saturate mai crescut. Consumul de grăsimi de origine animală a fost de două ori mai mare decât în grupul de control.

Risc de infarct, atac cerebral și boală arterială periferică

„După o medie de 11,8 ani de monitorizare și după evaluarea altor factori de risc pentru boli de inimă, cum sunt diabetul, hipertensiunea arterială, obezitatea și fumatul, persoanele care urmau o dietă keto au avut un risc de peste două ori mai mare de a suferi evenimente cardiovasculare majore, precum îngustarea arterelor care au necesitat implantarea de stenturi, infarct miocardic, accident vascular cerebral și boală arterială periferică”, au descoperit cercetătorii. Riscul a fost de 9,8% versus 4,3%.

Pentru că studiul a fost de tip observațional, el a stabilit doar o asociere, și nu o relație de cauzalitate între dieta keto și bolile cardiovasculare. O altă limitare a studiului a fost aceea că s-a bazat doar pe informațiile raportate de participanții la studiu cu privire la obiceiurile alimentare. Concluziile sale deschid însă calea către cercetări ulterioare. 

Dieta keto este nocivă și pentru mediu

Alimentația bazată pe proteine și grăsimi este contestată nu doar pentru calitatea sau nutrițională, ci și pentru impactul asupra mediului. O echipă de cercetători de la Universitatea Tulane din New Orleans, SUA, a analizat impactul celor mai populare diete de slăbit asupra mediului prin calcularea cantității de dioxid de carbon generate în atmosferă. Emisiile de dioxid de carbon sunt gaze cu efect de seră care absorb și radiază căldură. Ele sunt motivul principal al încălzirii globale. 

Studiul american publicat în American Journal of Clinical Nutrition a concluzionat că:

• Pentru fiecare 1.000 de calorii consumate, dieta keto generează aproape trei kilograme de dioxid de carbon;

• Dieta paleo, o altă metodă populară de slăbit, emite în atmosferă 2,6 kilograme de dioxid de carbon. Ea propune un regim alimentar bazat pe hrana disponibilă oamenilor primitivi, vânători-culegători, din epoca paleolitică. Carne, vânat, pește, fructe, nuci și semințe, ouă de la găini crescute în aer liber. Fără lactate, leguminoase, cereale sare, uleiuri rafinate, alcool și alte alimente procesate și ambalate;

• Cele mai reduse efecte negative asupra climei le are dieta vegană. Aceasta generează numai 700 de grame de dioxid de carbon la 1.000 de calorii consumate. E mai puțin de un sfert din impactul dietei keto. Ea este urmată de dietele vegetariană și pescetariană (care include legume, fructe, pește și fructe de mare). Aceste diete au avut și cel mai bun scor în ceea ce privește calitatea nutrițională.

„Schimbările climatice sunt, fără îndoială, una dintre cele mai presante probleme ale vremurilor noastre. Mulți oameni sunt interesați să treacă la o dietă vegetală. Pe baza rezultatelor noastre, acest lucru ar reduce amprenta de carbon și ar fi mai sănătos”, spune Diego Rose, coordonatorul studiului. 

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.