Mâncatul rapid te ajută să salvezi timp, dar îți poate pune în pericol sănătatea. Tulburările digestive precum balonarea și gazele sunt cele mai mici probleme pe care ți le poate aduce acest obicei nesănătos. Află de ce este important să încetinești ritmul și să savurezi mesele mai relaxat.
Ritmul rapid în care trăim, cu un program mereu aglomerat și haotic, ne determină de multe ori să mâncăm pe fugă pentru a câștiga puțin timp în plus. Totuși, când mâncăm prea repede, nu doar că nu reușim să savurăm preparatele și să ne bucurăm de mese, dar riscăm să ne punem în pericol sănătatea.
Ce se întâmplă dacă mănânci repede
Multe dintre problemele digestive ale omului modern sunt o consecință a mâncatului rapid. Dar acestea nu sunt singurele urmări ale consumului rapid de alimente. Atunci când ai acest obicei dăunător, pot apărea mai multe simptome.
Iată ce se întâmplă dacă mănânci în viteză:
Balonare și gaze
Efectul imediat al meselor luate pe grabă este senzația de disconfort abdominal cauzată de balonare și gaze. Această senzație poate merge până la durere abdominală și distensie, mai exact un abdomen vizibil mărit după masă.
Mâncatul rapid provoacă o tulburare digestivă numită aerofagie, care implică înghițirea unor cantități excesive de aer în timpul mesei. Acesta se acumulează în partea inferioară a esofagului și în cea superioară a stomacului. De aici, poate fi eliminat prin eructații (denumite popular râgâit) sau poate trece în intestinul subțire și apoi în cel gros, de unde este eliminat sub formă de flatulență.
Mâncatul rapid este unul dintre principalii factori care provoacă aerofagie, dar la aceasta pot contribui și mestecatul gumei, fumatul și dezechilibrul microbiomului intestinal.
Indigestie
Când mâncăm în grabă, nu mestecăm suficient alimentele, astfel că ele ajung aproape întregi în stomac. Drept urmare, stomacul trebuie să secrete mai mult acid gastric și să depună un efort mai mare pentru a digera mâncarea.
Excesul de acid poate irita mucoasa stomacului, ducând la arsuri și indigestie. În plus, el se poate întoarce în esofag, iritând mucoasa esofagiană și provocând simptome de reflux gastroesofagian. Toate acestea cauzează o serie de simptome digestive neplăcute:
- senzație de arsură;
- gust amar sau acru;
- senzație de greață;
- eructații frecvente;
- senzație de plenitudine;
- durere sau disconfort în partea superioară a abdomenului.
Creștere în greutate
Când mănânci repede, este foarte ușor să depășești cantitatea de alimente de care are nevoie corpul tău. Din momentul în care începi să le consumi, durează aproximativ 20 de minute până când creierul trimite semnalele de sațietate și îți spune să te oprești. Mâncatul rapid te poate face să mănânci mai multe alimente până la instalarea senzației de sațietate.
În timp, caloriile în exces vor duce la kilograme în plus. O revizuire a 23 de studii a constatat că persoanele care mănâncă rapid au un risc de aproximativ două ori mai mare de a deveni obeze, comparativ cu cele care mănâncă lent. O altă cercetare a arătat că bărbații și femeile cu exces ponderal au consumat mai puține calorii atunci când și-au încetinit ritmul normal de mâncat.
Rezistență la insulină și diabet
Mâncatul rapid poate contribui la dezvoltarea rezistenței la insulină, potrivit unor studii. Nivelul de zahăr (glucoză) din sânge crește brusc când mănânci repede, iar pancreasul trebuie să secrete o cantitate mare de insulină pentru a ține glicemia sub control. Insulina este un hormon care ajută glucoza din sânge să între în celule, unde este utilizată ca energie.
Excesul de insulină poate duce la o scădere a sensibilității celulelor la acțiunea sa. Această situație definește rezistența la insulină, care poate evolua către prediabet și diabet de tip 2.
La rezistența la insulină contribuie și aportul excesiv de calorii asociat adesea obiceiului de a mânca pe fugă. Acesta duce la acumularea de grăsime corporală, care este un factor de risc pentru rezistența la insulină.
Persoanele care mănâncă repede sunt de 2,5 ori mai predispuse la diabet zaharat de tip 2, comparativ cu cele care mănâncă mai lent, arată un alt studiu.
Boli cardiovasculare
Mâncatul rapid a fost asociat în studii și cu un risc crescut de sindrom metabolic. Acesta reprezintă un grup de factori de risc care includ:
- hipertensiune arterială;
- glicemie crescută;
- trigliceride mărite;
- colesterolul HDL (colesterolul bun) scăzut;
- circumferință mare a taliei.
Fiecare dintre acești factori crește riscul de boli cardiovasculare, dar asocierea a trei sau mai mulți reprezintă un pericol major pentru inimă.
Cum poți renunța la mâncatul rapid
Când ești grăbit sau înfometat, să mesteci încet poate părea imposibil, dar ar trebui să renunți la acest obicei dacă vrei să ai o digestie mai bună, să previi kilogramele în plus și, în cele din urmă, să te bucuri cu adevărat de mâncare.
Iată ce tehnici te pot ajuta dacă vrei să redescoperi plăcerea de a mânca:
- Pune furculița jos după fiecare înghițitură. Acest obicei îți va da timp să mesteci bine și să te bucuri mai mult de mâncare;
- Nu mânca în fața ecranelor. Când stai în fața televizorului, computerului sau pe telefon, vei avea tendința să mănânci rapid și inconștient. De asemenea, riști să mănânci o cantitate mai mare decât ai nevoie;
- Planifică-ți mesele. Nu lăsa să treacă mai mult de 4 ore între mese, pentru a nu deveni prea înfometat. Acest lucru te poate face să mănânci prea repede și să faci alegeri alimentare sănătoase;
- Mestecă bine. Ideal este să mesteci fiecare înghițitură de mâncare de 20-30 de ori;
- Mănâncă alimente cu fibre. Alimentele bogate în fibre, cum sunt fructele și legumele, necesită un timp mai lung pentru a fi mestecate și sunt foarte sățioase;
- Nu mânca singur. Mâncatul în compania altora te va face mai conștient de comportamentul tău și își va încetini ritmul în care mănânci;
- Savurează fiecare mușcătură. Concentrează-te pe gustul și textura fiecărei mușcături. Acordă-ți timp să apreciezi aromele mâncării.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
