Ce înseamnă un infarct „dus pe picioare”. Ce urmări poate avea un infarct tăcut

Publicat: 13 noiembrie 2023, 06:19

Atacul de cord are simptome silențioase uneori sau diferite de cele pe care le cunoaștem cu toții, cum sunt durerea în piept sau lipsa de aer. Cu toate acestea, infarctul tăcut nu este mai puțin periculos decât cel cu simptome clasice. Află cum recunoști un infarct „dus pe picioare” și ce ai de făcut.

În România și la nivel mondial, bolile cardiovasculare sunt cauza principală de deces, iar 85% dintre ele sunt provocate de infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral, conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). 

În fiecare zi, 40 de români pierd lupta cu viața din cauza infarctului, iar vârsta de apariție este în scădere. 

Ce înseamnă infarct „dus pe picioare”

Simptomele „clasice” ale unui atac de cord sunt durerea puternică în centrul pieptului, care se simte ca  apăsare puternică și care poate iradia în brațe, în umărul stâng, în cot sau maxilar, senzația de sufocare, dificultățile în respirație, greața sau vărsăturile și amețeala sau leșinul, potrivit informațiilor OMS.

Infarctul miocardic nu se manifestă întotdeauna în acest mod. Uneori, el nu are simptome sau acestea sunt ușoare. Alteori, simptomele apar, dar sunt diferite de cele pe care le asociem infarctului și trec neobservate. Această formă de atac de cord fără manifestări severe sau evidente se numește silențios sau tăcut.

Infarctul „dus pe picioare” afectează mai multe femei decât bărbați. Între 50% și 80% din totalul atacurilor de cord sunt tăcute, conform unor statistici citate de centrul medical academic Cleveland Clinic, din SUA. 

Atacurile de cord silențioase trec neobservate, de cele mai multe ori. Ele sunt depistate mai târziu, cu prilejul unor investigații de rutină, cum ar fi electrocardiograma (EKG). Testul poate semnala schimbări în activitatea electrică a inimii sau leziuni tisulare caracteristice unui atac de cord.

Care sunt simptomele unui infarct „dus pe picioare”

În atacul de cord silențios, simptomele nu sunt evidente sau severe, ca în cazul unui infarct „clasic”. Durerea în piept este difuză sau absentă, iar senzația de lipsă de aer poate, de asemenea, să lipsească. Manifestările sunt vagi și nespecifice, motiv pentru care persoanele care trec printr-un astfel de infarct le atribuie adesea altor probleme de sănătate, mai puțin grave, cum ar fi:

  • arsuri gastrice sau indigestie;
  • gripă;
  • o întindere a mușchilor pectorali sau ai spatelui;
  • o durere de maxilar, brațe sau spate;
  • o stare de oboseală mai puternică.

Aceste simptome pot fi trecute cu ușurință cu vederea. De aceea, este foarte important să-ți evaluezi factorii de risc pentru boli de inimă, să efectuezi controale medicale regulate și să consulți un medic dacă resimți orice simptom sau senzație neobișnuită. 

Urmările unui infarct nediagnosticat

Un atac de cord silențios poate leza inima la fel de mult ca un infarct cu simptome evidente, deoarece se produc prin același mecanism: fluxul de sânge către inimă se întrerupe brusc, iar mușchiul cardiac se deteriorează. Dacă nu identifici infarctul miocardic, nu vei beneficia de tratamentele administrate în urgență pentru limitarea leziunilor cardiace. În plus, un atac de cord silențios crește riscul de a suferi un alt infarct, care poate fi fatal. 

Persoanele care trec printr-un infarct „dus pe picioare” au un risc cu 35% mai mare de a dezvolta insuficiență cardiacă, comparativ cu cele care nu prezintă semne de infarct, potrivit unui studiu publicat în Journal of the American College of Cardiology. Insuficiența cardiacă este  boală cardiovasculară în care inima nu mai pompează o cantitate suficientă de sânge către organe și țesuturi. Dacă nu este gestionată corect, ea poate duce la probleme renale, pulmonare, hepatice și alte complicații cu potențial fatal.

Ce trebuie să faci dacă crezi că ai avut un infarct tăcut

Dacă ai motive să suspectezi că ai suferit un atac de cord silențios, discută cu medicul tău pentru o evaluare a stării tale de sănătate cardiacă. Comunică-i orice simptome sau preocupări legate de sănătatea inimii pe care le-ai experimentat, precum și eventualele antecedente medicale sau factori de risc pentru bolile cardiovasculare. 

În urma evaluării simptomelor, istoricului tău medical și a unui examen fizic, medcul va decide dacă ai nevoie de teste suplimentare. Acestea pot include:

  • o electrocardiogramă (EKG);
  • teste de sânge pentru a verifica nivelurile de enzime cardiace și alți markeri;
  • investigații imagistice precum ecografia cardiacă. 

Este important să nu ignori simptomele sau îngrijorările legate de sănătatea inimii și să nu amâni consultul medical. Depistarea timpurie a unui infarct „dus pe picioare” și gestionarea adecvată a acestuia pot reduce riscul de complicații. 

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
Tensiunea mare – cauze și factori de risc. De ce apare hipertensiunea arterială
Tensiunea mare – cauze și factori de risc. De ce apare hipertensiunea arterială
Legătura dintre stres și bolile cardiovasculare. Ce metode poți folosi pentru a-ți gestiona stările negative
Legătura dintre stres și bolile cardiovasculare. Ce metode poți folosi pentru a-ți gestiona stările negative
Care sunt diferențele dintre refluxul gastric și boala de reflux gastroesofagian
Care sunt diferențele dintre refluxul gastric și boala de reflux gastroesofagian
PARTENERI