Antena

Cât de sănătoasă e apa carbogazoasă. 5 mituri demontate de studii

Oana Antonescu
Oana Antonescu
Publicat: 30 mai 2023, 06:42 / Actualizat: 3 iunie 2023, 13:46

Despre apa carbogazoasă se spune că nu este la fel de sănătoasă ca cea plată, pentru că nu hidratează la fel de bine, că îngrașă, afectează dinții sau provoacă probleme digestive. Cât de adevărate sunt aceste teorii, aflăm în continuare.

Reclamă

Înainte de a detalia efectele pe care apa carbogazoasă le are asupra sănătății, este important să clarificăm câteva confuzii care se fac în privința denumirilor sale. Adesea, se vorbește despre două tipuri de apă de consum: plată și minerală. Cea din urmă face referire la apa carbogazoasă, acidulată sau „cu bule”, cum i se mai spune, însă și apa plată poate fi minerală. Prin urmare, denumirile corecte sunt „apă minerală plată” și „apă minerală carbogazoasă”. 

Apa carbogazoasă versus apă carbogazificată: care e diferența

Bulele de gaz din așa-numita „apă minerală” sunt date de dioxidul de carbon din compoziție, a cărui concentrație este variabilă de la un tip de apă la altul. El poate proveni dintr-o sursă naturală de izvor, caz în care vorbim despre apă natural carbogazoasă, sau poate fi introdus în compoziție în mod artificial înainte de îmbuteliere, printr-un proces de carbonatare, situație în care vorbim despre apă carbogazificată. 

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Prin ce se deosebește apa cu dioxid de carbon natural și cea cu dioxid de carbon adăugat? Prima dintre ele este bogată în minerale, în vreme ce a doua poate fi obținută din apă minerală plată – caz în care este la fel de bogată în minerale – sau din apă de masă – situație în care conținutul de minerale este mai redus. Celebrul sifon, foarte popular în România în anii 1990-2000, este un exemplu de apă de masă carbogazificată. 

Mitul #1: Apa carbogazoasă îngrașă

Apa carbogazoasă are o reputație proastă din cauza asocierii cu sucurile carbogazoase. Diferența în privința efectelor asupra sănătății nu este dată însă de dioxidul de carbon din compoziție, ci a zaharurilor în cantitate mare (zahăr sau îndulcitori), coloranților și aditivilor. 

Reclamă

Atâta vreme cât apa carbogazoasă nu conține zaharuri, ea nu conține calorii. Prin urmare, nu poate duce la creșterea în greutate și poate fi consumată în siguranță, la fel ca apa plată. Din contră, ea te poate ajuta să slăbești, pentru că produce sațietate mai mult decât apa plată. Studiile arată că apa carbogazoasă încetinește golirea stomacului după mese, iar senzația de stomac plin te ajută să mănânci mai puțin. 

Mitul #2: Apa acidulată reduce nivelul de calciu din oase

O altă teorie intens vehiculată este că apa carbogazoasă ar împiedica absorbția calciului în organism și ar reduce astfel densitatea osoasă. Din nou, acest mit a pornit de la asocierea cu sucurile carbogazoase. Băuturile de tip cola și alte sucuri carbogazoase sunt acidifiate cu acid fosforic, iar acesta afectează absorbția calciului (și a fierului).

Acidul fosforic nu se regăsește în compoziția apei carbogazoase, indiferent dacă este minerală sau nu. Un studiu observațional la care au participat 2.500 de persoane a concluzionat că băuturile de tip cola sunt singurele asociate cu o reducere semnificativă a densității minerale osoase. Apa carbogazoasă nu a afectat sănătatea oaselor. Studiile pe animale au arătat că ea ar putea avea chiar un efect benefic pentru sănătatea oaselor.

Reclamă

Mitul #3: Apa carbogazoasă afectează smalțul dinților

Prin reacția chimică dintre apă și dioxid de carbon se produce acid carbonic, un acid slab care stimulează receptorii nervoși din cavitatea orală și îi dau gustul înțepător. Apa carbogazoasă este, într-adevăr, ușor mai acidă decât cea plată, dar afectează într-o foarte mică măsură sănătatea dentară.

Potrivit unui studiu, smalțul dinților este ușor mai afectat de apa carbogazoasă decât de apa plată. Aceeași cercetare susține că riscul de eroziune dentară este de 100 de ori mai mare după consumul de sucuri carbogazoase. Alte studii au arătat că apa carbogazoasă poate distruge smalțul numai dacă are în compoziție și zahăr. Altfel, ea este relativ inofensivă pentru dinți. 

Mitul #4: Apa carbogazoasă afectează digestia

Contrar unor ipoteze, apa acidulată nu doar că nu afectează digestia, dar are și câteva efecte benefice. Unul dintre ele este că poate regla frecvența scaunelor în caz de constipație. În cadrul unui studiu, participanții au raportat o frecvență de două ori mai mare a scaunelor și o atenuare a simptomelor de constipație după ce au înlocuit apa plată cu cea carbogazoasă pentru o perioadă de două săptămâni. 

Un alt studiu a arătat că apa acidulată poate atenua simptomele de indigestie cum este durerea de stomac. De altfel, ea este chiar recomandată după mesele grele sau abundente, fiindcă ajută digestia. 

Mitul #5: Apa acidulată nu hidratează

Apa acidulată hidratează la fel de bine ca cea plată. Dacă nu reușești să consumi cantitatea de apă recomandată zilnic, le poți alterna și vei avea șanse mai mari să te menții hidratat. Dacă preferi apa carbogazoasă celei plate, nu vei avea nicio problemă să o folosești ca alternativă. 

În concluzie, o poți consuma fără teama efectelor negative atât de mult vehiculate. Dimpotrivă, studiile științifice arată poate aduce câteva beneficii pentru sănătate.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
(P) Frumusețea vine din interior
(P) Frumusețea vine din interior
(P) Frumusețea vine din interior
articol cu video
Ce trebuie să facem pentru a preveni deshidratarea în zilele de vară
Ce trebuie să facem pentru a preveni deshidratarea în zilele de vară
Ce trebuie să facem pentru a preveni deshidratarea în zilele de vară
articol cu video
De ce apar constipația și diareea în același timp. Cum se pot preveni aceste două tulburări digestive
De ce apar constipația și diareea în același timp. Cum se pot preveni aceste două tulburări digestive
De ce apar constipația și diareea în același timp. Cum se pot preveni aceste două tulburări digestive
Reclamă
PARTENERI
Chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi
Rețete Fel De Fel
Chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi
Aceste chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi sunt o gustare simplă, hrănitoare și extrem de versatilă. Pot fi servite ca gustare, fel principal, garnitură sau aperitiv. Sunt perfecte atât calde cât și reci, și pot fi gătite la tigaie, în cuptor sau chiar la air fryer. Aceste chiftele sunt ca o îmbrățișare caldă de vară. Pe cât de umile sunt ingredientele, pe atât de surprinzătoare este savoarea lor când sunt combinate cu grijă. La prima vedere par modeste, dar odată ce le muști, dezvăluie o textură fină și parfumată. Este o armonie între dulceața discretă a morcovului, suculența dovlecelului și finețea cartofului. Tot din categoria chiftelelor de legume mai poți încerca de pe blog și rețeta de chiftele de spanac cu pâine și parmezan, în sos de unt. Sunt delicate și pline de arome fine, fiind ideale ca aperitiv sau fel principal. Sosul de unt adaugă o textură cremoasă și un gust bogat care completează perfect savoarea chiftelelor. Sau poate te inspiră și rețeta de chiftele de dovlecei cu couscous. Sunt o opțiune delicioasă și sănătoasă, perfectă pentru un prânz sau cină ușoară. Chiftelele sunt crocante la exterior și moi în interior, având o textură plăcută și un gust bogat datorită combinației de dovlecei și couscous. Despre ingredientele din chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi Cartoful este baza solidă, care leagă totul și oferă o structură cremoasă în interior. Fie că este folosit fiert sau crud, el aduce o densitate moale, care contrastează cu crustă rumenă de la exterior. Este acel ingredient de bază care permite celorlalte arome să strălucească. Dovlecelul, blând și delicat, are rolul de a lumina compoziția. Dă suculență, prospețime și o notă vegetală subtilă. Atunci când este bine scurs și amestecat în chiftele, adaugă un ton umed și catifelat, care face ca fiecare mușcătură să se topească în gură. Morcovul, pe de altă parte, aduce o notă dulceagă naturală și o culoare caldă, portocalie. Acesta face ca interiorul chiftelelor să fie nu doar gustos, ci și plăcut privirii. E firul dulce care echilibrează gustul neutru al cartofului și pe cel vegetal al dovlecelului. Când sunt prăjite sau coapte, chiftelele capătă o crustă aurie, crocantă, care foșnește ușor sub dinți. Interiorul rămâne moale, dar nu cleios, ci aerat și bine legat, fără a fi greu. Din loc în loc, întâlnești câte un fir de morcov sau pătrunjel, care le dă un aer de casă, exact ca în bucătăriile bunicilor. Aroma care iese din cuptor sau din tigaie este inconfundabilă. Simți un miros de legume ușor caramelizate, de verdețuri proaspete, de casă primitoare. Dacă adaugi și un praf de boia sau chimen, devin și mai parfumate, cu o ușoară adiere orientală sau rustică, în funcție de condimente. Urmărește mai jos rețeta detaliată, pentru a prepara și tu așa delicioase chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi.
icon