Antena

Accesele de furie pot crește riscul de infarct și atac cerebral? Ce spun specialiștii

Oana Antonescu
Oana Antonescu
Publicat: 13 octombrie 2024, 07:41

Când te enervezi, inima bate mai repede, vasele de sânge se contractă și tensiunea arterială crește. Dar pot câteva secunde sau minute de furie să ne pună viața în pericol? Pot contribui accesele de furie la apariția bolilor cardiovasculare pe termen lung? Află ce spun specialiștii despre efectele furiei asupra inimii și vaselor de sânge.

Reclamă

O echipă de cercetători de la Universitatea Columbia din New York, au descoperit în cadrul unui studiu că, timp de 40 de minute după ce o persoană se enervează, vasele de sânge nu se dilată la fel de mult ca de obicei.

Ce efect imediat au accesele de furie asupra vaselor de sânge

Accesele de furie cresc riscul de a face un atac de cord sau un accident vascular cerebral, potrivit unui studiu publicat recent în Journal of the American Heart Association. La studiu au participat 280 de adulți sănătoși pe care cercetătorii i-au împărțit în patru grupuri. Fiecare grup a primit câte o sarcină de 8 minute care trebuia să genereze o emoție specifică:

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
  • Unui grup i s-a cerut să-și amintească un eveniment care a cauzat furie;
  • Altui grup i s-a cerut să-și amintească ceva care a provocat anxietate;
  • Celui de-al treilea grup i s-a cerut să citească propoziții menite să provoace sentimente de tristețe;
  • Celui de-al patrulea grup, de control, i s-a cerut să-și mențină emoțiile neutre și să numere de la 1 la 100 timp de 8 minute. 

Înainte și după sarcina primită, cercetătorii au umflat un manșon de monitorizare a tensiunii arteriale pe antebrațul fiecărui participant pentru a restricționa fluxul de sânge. Când manșonul a fost dezumflat, cercetătorii au măsurat cât de mult s-au dilatat vasele de sânge pentru a permite sângelui să circule normal din nou. 

Măsurătorile au fost efectuate înainte de sarcină și apoi la 3 minute, 40 de minute, 70 de minute și 100 de minute ulterior. Cercetătorii au descoperit că vasele de sânge ale persoanelor din grupul care s-a simțit furios nu s-au dilatat la fel de mult precum cele din grupul de control. A durat 70 de minute până când vasele de sânge ale acestora au devenit la fel de dilatate ca ale persoanelor din grupul de control.

Reclamă

Anxietatea și tristețea nu au afectat funcționarea vaselor de sânge. Participanții din aceste două grupuri au avut aceleași rezultate la măsurători precum grupul de control.

Efectele pe termen lung ale furiei

Cercetătorii speculează în studiu că „episoadele repetate de emoții negative” pot cauza leziuni pe termen lung ale vaselor de sânge – fie singure, fie împreună cu alți factori de risc – și cresc pericolul de boli cardiovasculare.

„Dacă ești o persoană care se enervează tot timpul, vasele tale de sânge suferă leziuni cronice. În timp, aceste leziuni cronice pot să provoace efecte ireversibile asupra sănătății vasculare și, eventual, să crească riscul de boală coronariană”, a spus dr. Daichi Shimbo, cardiolog și autorul principal al studiului într-un comunicat de presă al NIH (National Institutes of Health), instituție care a finanțat studiul. 

Reclamă

Nu este pentru prima dată când accesele de furie au fost legate de boli cardiovasculare. O cercetare publicată în European Heart Journal în 2014, care a revizuit nouă studii, a arătat că oamenii sunt mai expuși riscului unui infarct miocardic sau accident vascular cerebral în primele două ore după un episod de furie.

Cât de real este pericolul unui infarct

Accesele de furie pe care le ai din când în când nu îți vor crește brusc riscul de atac de cord, accident vascular cerebral sau boală coronariană pe termen lung, sunt de părere medicii British Heart Foundation.  

Studiul cercetătorilor de la Universitatea Columbia a analizat doar un moment de furie și modul în care acesta a afectat funcționarea vaselor de sânge imediat după aceea. El sugerează că accesele repetate de furie ar putea deteriora, în timp, vasele de sânge. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege efectele pe termen lung. 

Totuși, accesele de furie pot fi un semn de stres, iar stresul, la rândul său, poate duce la obiceiuri nesănătoase ce cresc riscul de boli cardiovasculare. Prin urmare, efectul ar putea fi indirect, mai spun specialiștii British Heart Foundation. 

Cum fac rău inimii accesele de furie

Când te înfurii, organismul uman activează răspunsul de „luptă sau fugi”. Când se întâmplă acest lucru, el eliberează hormoni de stres. Adrenalina și cortizolul, în principal, produc o serie de reacții asupra sistemului cardiovascular:

  • Contractă vasele de sânge. Hormonii de stres provoacă vasoconstricție, mai exact o îngustare a vaselor de sânge, în special a arterelor mici și capilarelor. Drept urmare, fluxul de sânge se reduce;
  • Cresc tensiunea arterială. Aceiași hormoni determină inima să pompeze mai mult sânge într-un timp scurt;
  • Cresc ritmul cardiac. Accesele de furie activează sistemul nervos simpatic. El controlează funcțiile involuntare ale corpului, inclusiv ritmul cardiac și tensiunea arterială. Inima începe să bată mai repede pentru a crește fluxul de sânge către mușchi și organe esențiale. Prin acest mecanism, corpul se pregătește pentru o reacție fizică intensă: fie de luptă, fie de fugă.

Potrivit unor teorii, accesele de furie intense sau frecvente provoacă o inflamație cronică a pereților vaselor de sânge. În timp, această inflamație duce la formarea depozitelor de grăsimi și alte substanțe (plăci de aterom) care cresc riscul de boli coronariene, infarct și accidente vasculare cerebrale.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
articol cu video
Factori care cresc riscul de boli cardiace. Ce semne indică un infarct
Factori care cresc riscul de boli cardiace. Ce semne indică un infarct
Factori care cresc riscul de boli cardiace. Ce semne indică un infarct
Ce beneficii au suplimentele cu sfeclă roșie. Când sunt recomandate
Ce beneficii au suplimentele cu sfeclă roșie. Când sunt recomandate
Ce beneficii au suplimentele cu sfeclă roșie. Când sunt recomandate
Durerea în capul pieptului. Care sunt cauzele posibile
Durerea în capul pieptului. Care sunt cauzele posibile
Durerea în capul pieptului. Care sunt cauzele posibile
Reclamă
PARTENERI
Chec cu cocos și coacăze roșii
Rețete Fel De Fel
Chec cu cocos și coacăze roșii
Din categoria deserturilor delicioase cu fructe, azi avem pentru tine o rețetă minunată de chec cu cocos și coacăze roșii. Este rețeta unui desert parfumat, ușor exotic, cu o notă acrișoară și răcoritoare. Textura este ușor umedă, datorită laptelui de cocos și fructelor. Iar aroma echilibrează dulceața exotică a nucii de cocos cu prospețimea coacăzelor. Acest chec este o prăjitură care încântă din prima clipă prin aspectul său luminos, natural. Are un miez alb străbătut de pete rubinii de coacăze roșii, care îți dau impresia că au fost pictate în aluat. Glazurat ușor cu zahăr pudră sau presărat cu fulgi de cocos, pare desprins dintr-o dimineață de vară, când prospețimea și lumina se îmbină cu pofta de dulce simplu și curat. Mai găsești pe blog și o rețetă de chec cu cocos și căpșuni. Și acesta este un desert parfumat și pufos, perfect pentru mic dejun, gustare sau o cafea de după-amiază. Iar din categoria deserturilor cu coacăze îți recomandăm să încerci chec pufos cu coacăze negre. Este un desert perfect echilibrat între dulce și acrișor, cu o textură moale și aerată, și o aromă intens fructată. Despre rețeta de chec cu cocos și coacăze roșii Aluatul are o finețe aparte, aerat, dar consistent și ușor umed. Fiecare mușcătură îți oferă o alternanță de dulce cald și exotic. Dar are și o aciditate explozivă și răcoritoare de la coacăzele roșii. Aceste fructe, mici și lucioase, aduc nu doar o culoare vie și atrăgătoare, ci și o notă tonică, care taie din dulceață și te îndeamnă să mai iei o felie. Nuca de cocos nu domină, ci creează o aromă de fundal subtilă și exotică. Folosită sub formă de fulgi uscați aceasta oferă o ușoară granulație plăcută în aluatul moale. Laptele de cocos înmoaie compoziția și adaugă o delicatețe cremoasă, dar fără să încarce sau să îngreuneze desertul. Este un chec perfect pentru vară. Este ușor, fructat, cu arome proaspete. Poate fi servit atât ca mic dejun, cât și la ceaiul de după-amiază. Este perfect și ca desert la finalul unei mese lejere. Dacă este servit rece, după ce a stat câteva ore la frigider, devine și mai răcoritor. Este un echilibru între desert și gustare de vară. Decorul simplu cu zahăr pudră și câteva coacăze proaspete întărește impresia de prospețime, fără să concureze cu parfumul discret de cocos și vanilie din interior. Descoperă mai jos lista de ingrediente și modul de preparare pas cu pas pentru deliciosul chec cu cocos și coacăze roșii.
icon