Care este diferența dintre diabetul de tip 1 și diabetul de tip 2

Cazurile de diabet au cunoscut o creștere fără precedent în ultimii ani, astfel că se vorbește despre o adevărată „epidemie” la nivel global. 537 de milioane de adulți aveau acest diagnostic în 2021, iar numărul lor ar putea ajunge la 643 de milioane până în 2030 și la 783 de milioane până în 2045, arată estimările Diabetes Atlas, un raport global realizat de Federația Internațională de Diabet (IDF).

Diabetul a fost cauza a 6,7 milioane de decese în lume în 2021, ceea ce înseamnă că, la fiecare 5 secunde, o persoană a decedat din cauza complicațiilor cauzate de această boală. 

În România, 11,6% din populația adultă are diabet, conform studiului PREDATORR, publicat în 2016, singurul studiu care a evaluat prevalența diabetului în țara noastră. Aceleași date arată că el este diagnosticat mai frecvent la bărbați decât la femei.

Ce este diabetul

Diabetul reprezintă un grup de boli cronice caracterizate printr-o creștere a nivelului glucozei în sânge. Există mai multe tipuri de diabet, fiecare cu particularitățile sale. Cele mai cunoscute și mai răspândite tipuri sunt diabetul zaharat de tip 1 și diabetul zaharat de tip 2. 

Pe lângă acestea, există alte câteva tipuri, precum diabetul gestațional (care apare în sarcină) și diabetul insipid. Cel din urmă nu are nimic în comun cu diabetul zaharat, cu excepția unor simptome comune: setea și urinarea excesivă. El este cauzat de funcționarea incorectă a rinichilor, fără a avea legătură cu pancreasul.

Glucoza este principala sursă de energie a organismului și provine din carbohidrații consumați. Pentru a pătrunde în celule, acolo unde e transformată în energie, glucoza are nevoie de un hormon secretat de pancreas numit insulină. 

Uneori, organismul poate să nu producă suficient insulină sau chiar deloc. Alteori, pancreasul o produce, dar celulele nu răspund corespunzător la ea și nu o folosesc corect. În ambele situații, consecința este creșterea nivelului glucozei în circulația sangvină, cunoscută ca hiperglicemie. Atât diabetul zaharat de tip 1, cât și cel de tip 2 sunt caracterizate de hiperglicemie.

Diferența dintre diabetul de tip 1 și 2

Diferența dintre diabetul de tip 1 și 2 este dată în primul rând de cauze. Când ai diabet de tip 1, pancreasul tău nu poate produce insulină, conform specialiștilor Diabetes UK, organizație pentru pacienți, medici și cercetare. Celulele beta ale pancreasului care produc insulina sunt atacate și distruse de sistemul tău imunitar. De aceea, diabetul de tip 1 este considerat o boală autoimună. 

În diabetul de tip 2, organismul tău nu produce suficientă insulină sau cea pe care o produce nu funcționează corect, din motive care nu au legătură cu sistemul imunitar.

Diabetul de tip 1 afectează 8% dintre persoanele cu diabet, iar diabetul de tip 2 afectează 90% dintre persoanele care trăiesc cu diabet. La aceste procente se adaugă alte tipuri de diabet.

	Diabetul de tip 1	Diabetul de tip 2
Cauze	Celulele din pancreas sunt atacate de sistemul imunitar și nu pot să producă insulină.	Pancreasul produce suficientă insulină, dar ea nu este utilizată corect.
Factori de risc	Nu sunt cunoscuți. Istoricul familial poate crește ușor riscul. Există mai multe gene legate de diabetul de tip 1.	Vârsta, istoricul familial, circumferința taliei și excesul ponderal.
Vârsta de debut	Se dezvoltă în mod obișnuit la copii și adolescenți, deși poate să apară și la vârsta adultă (dar până în 40 de ani, de obicei).	Afectează în principal adulții, dar poate să apară și la copii sau adolescenți, în special în cazurile de obezitate infantilă.
Evoluție	Evoluează rapid și necesită tratament imediat.	Progresează lent, iar simptomele pot fi trecute ușor cu vederea.
Tratament	Necesită administrare zilnică de insulină. Se calculează cantitatea de carbohidrați consumată, iar nivelul glicemiei se echilibrează cu doze de insulină.	Poate fi gestionat prin dietă și medicamente orale, dar, în timp, unii bolnavi pot avea nevoie și de insulină.
Vindecare	În prezent, nu există tratamente care vindecă boala.	Poate fi adus în remisie, dar poate reveni.

Diferența dintre diabetul de tip 1 și 2 în privința simptomelor

Cele două tipuri de diabet zaharat au mai multe simptome comune. Acestea sunt: 

• nevoia de urinare frecventă, în special noaptea;
• senzația excesivă de sete;
• o senzație de oboseală mai accentuată decât de obicei;
• pierdere nejustificată în greutate;
• mâncărimi sau infecții genitale;
• răni și tăieturi care se vindecă mai greu;
• vedere încețoșată;
• creșterea poftei de mâncare.

Diferența dintre diabetul de tip 1 și 2 este în privința vitezei cu care apar simptomele și a intensității acestora. De exemplu, manifestările diabetului de tip 1 apar brusc, într-un interval scurt de timp, adesea în doar câteva săptămâni. 

Pierderea în greutate, de exemplu, este mult mai evidentă decât în diabetul de tip 2, unde se produce mai lent și poate fi trecută cu vederea. De asemenea, setea excesivă, urinarea frecventă și creșterea poftei de mâncare pot fi mai pronunțate în diabetul de tip 1. În stadiile inițiale, diabetul de tip 2 poate să nu prezinte simptome la fel de evidente sau acestea pot fi ignorate. Pot trece chiar și 10 ani fără ca persoana afectată să afle că suferă de diabet de tip 2, conform Diabetes UK. 

Ce complicații provoacă fiecare tip de diabet

Ambele tipuri de diabet pot să provoace complicații majore dacă nivelul glicemiei nu este bine gestionat. Pe termen lung, nivelurile ridicate de glucoză au consecințe asupra mai multor organe și țesuturi. Hiperglicemia poate afecta vasele de sânge, nervii și organele interne, ducând la complicații grave. Atât diabetul de tip 1, cât și cel de tip 2 pot duce la: 

• boli cardiovasculare – boala coronariană, accidentul vascular cerebral și altele;
• boala renală cronică – nefropatia diabetică, boală care poate evolua spre insuficiență renală;
• probleme oculare – retinopatia diabetică, boală care deteriorează vederea și poate duce la orbire uneori;
• leziuni nervoase – neuropatia diabetică, boală care afectează nervii, în special pe cei ai picioarelor;
• probleme de circulație, în special în extremități – rănile și infecțiile la nivelul picioarelor se vindecă mai greu, iar în unele cazuri, pot duce la amputații;
• probleme digestive – gastropareză, o încetinire a golirii stomacului care poate cauza disconfort abdominal și probleme cu absorbția nutrienților;
• probleme dentare – gingivită și boala parodontală, ca urmare a nivelului crescut de zahăr din salivă care creează un mediu propice multiplicării bacteriilor din cavitatea orală. 

O complicație care apare mai des în diabetul de tip 1 este cetoacidoza diabetică. Aceasta apare atunci când organismul nu poate utiliza glucoza pentru energie și începe să descompună grăsimile, eliberând cantități excesive de cetone sau corpi cetonici în sânge. Acești compuși secundari ai metabolismului lipidic scad pH-ul sangvin, ceea ce face ca sângele să devină acid.

Simptomele cetoacidozei diabetice sunt:

• respirație rapidă și profundă;
• stare de rău generalizată și slăbiciune;
• sete intensă;
• urinare frecventă;
• stare de confuzie;
• pierdere a conștienței.

Cetoacidoza diabetică este considerată o urgență medicală și necesită tratament imediat. Monitorizarea și gestionarea atentă a diabetului, precum și un stil de viață sănătos, pot contribui semnificativ la reducerea riscului de complicații.

Ce înseamnă rezistența la insulină și prediabet 

Până la instalarea diabetului zaharat de tip 2, în organismul tău se produc treptat unele modificări. Rezistența la insulină este o astfel de modificare ce precede apariția diabetului de tip 2. Ea se produce atunci celulele din organism devin mai puțin sensibile la acțiunea insulinei. 

Atunci când celulele nu mai răspund eficient la acest hormon, glucoza rămâne în sânge într-o cantitate mai mare. Pentru a compensa această creștere, pancreasul produce mai multă insulină. În timp, aceste oscilații pot duce la oboseala pancreasului și la scăderea producției de insulină. Acest lucru conduce la creșterea nivelului de glucoză în sânge și, în cele din urmă, la apariția diabetului zaharat de tip 2.

Sensibilitatea celulelor la insulină poate fi influențată de mai mulți factori:

• predispoziția genetică;
• stilul de viață: alimentația, nivelul de activitate fizică și stresul;
• grăsimea corporală, în special cea viscerală (din jurul organelor);
• inflamația cronică din organism;
• unii hormoni, precum cei tiroidieni și corticosuprarenalieni;
• vârsta – sensibilitatea la insulină are o tendință de scădere odată cu înaintarea în vârstă.

Simptomele rezistenței la insulină sunt resimțite doar atunci când apare o creștere a nivelului glicemiei. Atunci când se întâmplă acest lucru, vorbim despre prediabet sau diabet.

Prediabetul este o stare în care nivelul de glucoză din sânge este mai mare decât cel considerat normal, dar nu suficient de crescut pentru a fi clasificat ca diabet. De obicei, prediabetul nu are semne sau simptome evidente. Un posibil semn este închiderea culorii pielii pe zonele cu pliuri cutanate, cum sunt gâtul, axilele și zona inghinală, potrivit medicilor Mayo Clinic.

O persoană cu prediabet are un risc crescut de a dezvolta diabet zaharat în viitor dacă nu ia măsuri preventive. 

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.