De cele mai multe ori inofensive, vărsăturile la copii sunt cauzate de infecții digestive cu virusuri și pot fi tratate de părinți acasă. Când sunt prelungite și repetate, episoadele de vomă pot duce la deshidratare sau pot semnala probleme mai grave.
Copiii pot să vomite din numeroase cauze, precum indigestiile, răul de mașină, infecțiile digestive sau tusea. De cele mai multe ori, părinții pot gestiona singuri vărsăturile celor mici.
Dacă nu dispar în una-două zile, ele pot crea complicații sau pot fi un semnal de alarmă pentru probleme de sănătate grave, care impun un consult medical de urgență.
Vărsăturile la copii
Iată ce trebuie să știi despre cauzele, manifestările și complicațiile pe care le au uneori vărsăturile la copii.
Vărsăturile la bebeluși
La această vârstă, părinții pot avea probleme în deosebirea vărsăturilor de regurgitații. Sugarii regurgitează adesea cantități mici de conținut gastric în timp ce sunt hrăniți sau la scurt timp după, odată cu eructația (eliminarea aerului), uneori și pe nas. Cauzele sunt alimentația rapidă, înghițirea de aer în timpul hrănirii sau supraalimentația.
Diferențierea vărsăturilor de regurgitații o poate face doar medicul pediatru, care va urmări curba ponderală – creșterea în greutate conform vârstei.
Vărsăturile la copii
După vârsta de un an, cauzele vărsăturilor sunt în majoritate infecții digestive – gastroenterite virale, de cele mai multe ori, uneori bacteriene. Pe lângă vărsături, această afecțiune provoacă de obicei și dureri de burtă, diaree și/sau febră.
Gastroenterita este contagioasă, motiv pentru care copiii care merg în colectivități (creșă, grădiniță, școală) au un risc mai mare de infectare. De cele mai multe ori, aceste infecții nu durează mult și, deși neplăcute pentru cei mici, nu stârnesc motive de îngrijorare.
Vărsăturile nu ar trebui să dureze mai mult de una-două zile, iar diareea, dacă există, ar trebui să dureze între 5 și 7 zile, potrivit informațiilor publicate de Serviciul Naţional de Sănătate britanic (NHS).
Cum recunoști semnele deshidratării
Bebelușii și copiii, spre deosebire de adulți, sunt mult mai predispuși la deshidratare ca urmare a vomei sau diareei. De aceea, părinții trebuie să acorde multă atenție hidratării acestuia și să observe cu atenție simptomele alarmante.
Cum îți poți da seama dacă bebelușul sau copilul tău este deshidratat? În funcție de cât de activ este. Dacă a vomat de mai multe ori, dar între episoadele de vomă se joacă, este prezent, alert și are energie, înseamnă că nu este deshidratat. Chiar dacă refuză mâncarea și lichidele, atâta vreme cât este activ și se joacă, vărsăturile pot fi gestionate acasă, de părinți. În schimb, dacă observi că este letargic între episoadele de vomă, este posibil sp fie deshidratat.
Deshidratarea ușoară se manifestă prin:
- gura puțin uscată;
- la bebeluși, lipsa scutecelor ude pentru 6 ore;
- la copii, lipsa urinării timp de 8 ore;
- la bebeluși, agitație;
- plâns fără lacrimi sau cu lacrimi puține.
Deshidratarea severă are următoarele manifestări:
- puls rapid;
- respirație profundă, rapidă;
- la bebeluși, lipsa scutecelor ude pentru 8 ore;
- la copii, lipsa urinării timp de 10 ore;
- la bebeluși, fontanela înfundată, coborâtă;
- somnolență excesivă;
- atenție redusă;
- inactivitate;
- nervozitate;
- ochi înfundați în orbite.
În cazul în care copilul prezintă aceste semnele unei deshidratări severe, consultă medicul pediatru. În funcție de gravitate, deshidratarea poate fi tratată acasă, de către părinți, sau poate fi necesară spitalizarea pentru rehidratare pe cale intravenoasă.
Cum tratezi acasă vărsăturile la copii
Chiar dacă nu observi la copil semne ale deshidratării, trebuie să te asiguri că va bea suficiente lichide pentru a compensa cantitatea pierdută prin vărsături. Cu toate acestea, ele nu trebuie oferite oricând și în orice cantitate după episoadele de vomă.
Iată care este protocolul recomandat în caz de vărsături:
- După vărsătură, nu oferi copilului alimente solide și nici lichide timp de 15-20 de minute;
- După repausul digestiv, poți începe să-i oferi lichide în cantități mici, la intervale regulate: apă, ceai sau săruri de rehidratare orală. Laptele de vacă, sucurile de fructe și băuturile acidulate sunt contraindicate. Chiar dacă îi este sete și îți va cere mai multe lichide, este important să începi cu cantități mici pentru a reduce riscul de vomă. În funcție de vârsta copilului, îi poți oferi între două lingurițe și două linguri de apă o dată la fiecare sfert de oră. Sugarii care nu acceptă alte lichide decât lapte pot fi alăptați în reprize mai scurte decât de obicei, la un interval de două ore;
- În cazul în care copilul vomită din nou, ia-o de la capăt cu hidratarea, dar reducând cantitatea de lichide oferită inițial;
- După două ore de la ultimul episod de vomă, poți crește treptat cantitatea de lichide;
- La 8 ore de la vărsătură, poți introduce alimentele, în cantitate mică. Sunt indicate alimente ușor asimilabile; supe, orez, pâine prăjită, biscuiți simpli, sticksuri sau iaurt;
- La 24 de ore de la ultima vomă, poți reveni la regimul alimentar obișnuit dacă cel mic nu are și diaree. De asemenea, poți reveni la dieta obișnuită dacă nu are alte simptome asociate vomei. Nu îl forța să mănânce dacă nu-i este foame.
Sărurile de rehidratare orale sunt recomandate în deshidratarea ușoară și moderată mai mult decât apa. Ele au o cantitate mai mare de electroliți și grăbesc recuperarea în caz de vărsături. Sunt disponibile sub diverse forme și arome pentru cei mici. Pulbere care se dizolvă în apă sau soluții gata preparate, îmbuteliate sau în plicuri care pot fi congelate și oferite înghețate. Doza recomandată diferă de la un produs la altul, în funcție de compoziție. Cu toate acestea, nici cantitatea de apă nu este de neglijat.
Când trebuie să te îngrijoreze vărsaturile la copii
Sunt situații în care voma semnalează probleme mai grave de sănătate, unele cu potențial fatal. Mai rar, vărsăturile la copii pot fi cauzate de apendicită, pancreatită, boala celiacă, ulcer gastric sau meningită (inflamație a membranelor care protejează creierul).
Potrivit specialiștilor NHS, ar trebui să ceri ajutor medical de urgență dacă:
- bebelușul refuză alăptarea sau biberonul;
- copilul cu vârsta sub 5 ani are semne ale deshidratării;
- copilul cu vârsta peste 5 ani are simptome ale deshidratării și după administrarea de săruri de rehidratare orale;
- copilul elimină toate lichidele oferite;
- copilul are scaune moi cu sânge;
- copilul vomită mai mult de două zile sau are diaree mai mult de 7 zile.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
